România a fost reprezentată la COP29 de către Alexandra Dobre, Director General al MFTES, alături de tineri români. Conferința ONU, desfășurată la Baku, Azerbaidjan, a inclus participarea a doi adolescenți români, marcând o premieră pentru delegația națională. Alexandra Dobre a subliniat importanța implicării tinerilor în deciziile climatice, având întâlniri cu reprezentanți internaționali pentru a discuta inițiative inovatoare. Printre propunerile discutate s-au numărat crearea de Consilii Naționale și Locale ale Tineretului pentru mediu și dezvoltarea de programe de formare. De asemenea, s-au abordat soluții pentru finanțarea inițiativelor de tranziție justă, subliniind necesitatea educației și sănătății în prioritățile climatice. Dobre a evidențiat rolul strategic al României în cooperarea energetică cu Azerbaidjanul, esențială pentru stabilitatea energetică a Uniunii Europene.
Principala sarcină a COP29 este stabilirea formei de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice. Discuţiile se intensifică, iar frustrarea devine evidentă pe fondul lipsei de progrese. Yalchin Rafiyev, negociatorul şef al Azerbaidjanului, a declarat că „acum începe partea cea mai grea”, în timp ce divergenţele între ţările bogate şi cele în dezvoltare persistă. Cererea ţărilor în dezvoltare este de 1,3 trilioane de dolari anual, dar Uniunea Europeană a avansat sume mult mai mici, între 200 și 300 de miliarde de dolari. Rafiyev a promis un text mai concis în zilele următoare, dar negocierile rămân tensionate, cu întrebări nerezolvate privind contribuţiile ţărilor în dezvoltare mai înstărite, precum China.
La COP29, care se desfășoară între 11 și 22 noiembrie 2024 la Baku, Azerbaidjan, mai multe delegații cer schimbarea statutului Chinei și Indiei de țări în curs de dezvoltare. Aceste națiuni, precum Nigeria și Columbia, argumentează că Beijingul și New Delhi sunt mult mai avansate economic decât multe națiuni africane și, prin urmare, ar trebui să-și asume responsabilități mai mari în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. Actuala clasificare, stabilită în 1992, nu reflectă realitatea actuală, iar oficialii subliniază că trebuie să se implice mai mult în atingerea obiectivelor climatice globale. China, cel mai mare emițător de gaze, și India, a cincea economie mondială, sunt criticate pentru că nu sunt obligate formal să reducă emisiile sau să ofere asistență financiară altor țări.
Să încetăm cu teatrul şi să trecem la lucruri serioase este apelul secretarului executiv al ONU Climat, Simon Stiell, în cadrul COP29 de la Baku, unde miniștrii țărilor membre au termen până vineri să găsească soluții pentru a finanța 1.000 de miliarde de dolari pe an destinați ajutoarelor climatice. Negocierile sunt tensionate, cu divergențe între țările dezvoltate, care solicită reduceri mai mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră, și cele în dezvoltare, care cer promisiuni financiare ferme. În paralel, liderii G20 se întâlnesc la Rio de Janeiro, iar António Guterres îi îndeamnă să ajungă la compromisuri pentru a salva COP29. De asemenea, discuțiile despre abandonarea treptată a energiilor fosile sunt complicate de pozițiile țărilor producătoare de petrol, precum Arabia Saudită. Atmosfera este agravată de represiunea activiștilor de mediu în Azerbaidjan, țara gazdă a conferinței.
Negocierile privind schimbările climatice de la COP29, desfășurate la Baku, se concentrează pe găsirea a 1 000 de miliarde de dolari pentru ajutoare climatice. Țările dezvoltate sunt sub presiune să contribuie, dar se așteaptă și un angajament din partea țărilor emergente, precum China. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a solicitat liderilor G20 să găsească soluții rapide, subliniind că fără o reducere a emisiilor, economiile nu vor scăpa de impactul schimbărilor climatice. Între timp, tensiunile între națiuni, lipsa de experiență a gazdelor și problemele politice, inclusiv temeri legate de retragerea unor țări din Acordul de la Paris, contribuie la o atmosferă apăsătoare la conferință. Reprezentanți europeni s-au declarat dezamăgiți de lipsa progreselor în negocieri, intrând în a doua săptămână fără soluții concrete.
Conferința COP29 a fost deturnată de realegerea lui Donald Trump, transformând discuțiile despre criza climatică într-un haos politic. Liderul Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a preluat controlul, acuzând Occidentul de ipocrizie și promovând interesele combustibililor fosili. În acest context, lideri globali au cerut o revizuire a procesului climatic al ONU, semnalând că discuțiile nu mai sunt potrivite scopului. Aliyev a folosit platforma conferinței pentru atacuri împotriva Franței și Olandei, în timp ce 1.700 de lobbysti din industria combustibililor fosili au participat la eveniment. Aceste evoluții vin în urma unui an extrem de dificil din punct de vedere climatic, iar perspectivele de limitare a încălzirii globale sunt din ce în ce mai îndoielnice.
Atmosfera negocierilor de la COP29 este extrem de tensionată, cu un schimb de atacuri între Azerbaidjan și Franța. Summitul de la Baku a fost marcat de acuzații reciproce, după ce președintele azer Ilham Aliev a acuzat Franța și Olanda de neocolonialism, iar ministrul francez al tranziției ecologice, Agnes Pannier-Runacher, a denunțat Azerbaidjanul pentru instrumentalizarea luptei împotriva schimbărilor climatice. În acest context, Greta Thunberg a criticat organizarea summitului de către o țară cu un regim represiv. De asemenea, un raport a subliniat necesitatea urgentă de finanțare pentru acțiunile climatice în țările în dezvoltare, estimând că este nevoie de un trilion de dolari anual până în 2030. Activiștii pentru climă au cerut guvernelor să adopte măsuri împotriva dezinformării climatice, subliniind importanța responsabilizării platformelor digitale. Josep Borrell a reacționat la atacurile lui Aliev, considerându-le inacceptabile.
Viktor Orbán a reafirmat la COP29 că trebuie să continuăm să folosim combustibili fosili, contrar poziției Uniunii Europene. Participând la summitul din Azerbaidjan, premierul ungar a declarat că utilizarea petrolului, gazelor naturale și energiei nucleare este esențială în tranziția ecologică. Orbán a subliniat că nu se poate sacrifica industria sau agricultura și a criticat impunerea de cote nerealiste pentru fermieri și companii. De asemenea, a menționat că Ungaria își propune să devină un actor important în dezvoltarea vehiculelor electrice. Summitul COP29 a adunat puțini lideri europeni, Orbán fiind printre aceștia, în timp ce alții au ales să nu participe.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, participă la COP29 la Baku, Azerbaidjan, unde a subliniat progresele României în sectorul energetic. România a investit 13 miliarde de euro în fonduri nerambursabile în ultimele 18 luni, având în prezent 10.000 de MW din surse solare și eoliene. De asemenea, România este cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, cu planuri de dublare a producției până în 2027 prin proiectul Neptun Deep. Burduja a anunțat și semnarea unui proiect important pentru reactoarele 3 și 4, care va utiliza tehnologie occidentală, independentă de Rusia. Ministrul a încurajat românii să fie mândri de realizările țării.
Gazda Conferinței ONU COP29, președintele azer Ilham Aliev, a declarat că petrolul este un dar de la Dumnezeu. În cadrul discursului său, Aliev a acuzat presa occidentală de dezinformare și organizațiile ecologiste de o campanie de denigrare împotriva Azerbaidjanului. El a subliniat că resursele naturale, inclusiv petrolul și gazele, sunt esențiale pentru piață și pentru oameni. De asemenea, Aliev a contestat eticheta de „petro-stat”, afirmând că aceasta denotă o lipsă de cunoaștere. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, petrolul și gazele reprezintă aproximativ 90% din exporturile țării sale.
