COP29 a generat tensiuni majore între statele bogate și cele sărace, cu peste 65.000 de participanți din aproape 200 de țări. La summitul din Azerbaidjan, discuțiile s-au concentrat asupra finanțării globale pentru combaterea schimbărilor climatice, dar neînțelegerile persistă. Țările dezvoltate ezită să contribuie cu sume semnificative la un fond destinat ajutorării celor afectate de dezastrele climatice, în ciuda unei mize anuale estimate de 1.000 de miliarde de dolari. Gazda, Azerbaidjan, a fost criticată pentru atacurile sale la adresa statelor UE și pentru susținerea combustibililor fosili, în timp ce atmosfera tensionată a fost amplificată de influența lui Donald Trump, care contestă gravitatea încălzirii globale. Summitul se încheie într-un context haotic, cu apeluri pentru reformarea procesului COP, în fața provocărilor climatice tot mai mari.
Cea mai mare eroare din istoria VAR a avut loc în meciul Suediei împotriva Azerbaidjanului, unde un gol valid al atacantului Alexander Isak a fost anulat de arbitri. Deși Radosław Siejka validase reușita, colegul său, Pawel Malec, a intervenit, invocând o poziție neregulamentară. Suedezii, inclusiv Isak, au contestat vehement decizia, afirmând că aceasta a fost una dintre cele mai proaste pe care le-au văzut vreodată, subliniind că faza în care a marcat nu avea nicio legătură cu o presupusă poziție de ofsaid. Chiar dacă rezultatul final a fost 6-0, nemulțumirea a persistat, iar presa din Suedia a criticat alegerea VAR, considerând-o ilogică și nejustificată.
România U17 a ratat calificarea la EURO U17, terminând grupa pe locul trei. Reprezentativa, formată din jucători născuți după 1 ianuarie 2008, a obținut doar două puncte în turneul de calificare desfășurat între 13 și 19 noiembrie. Echipa antrenată de Nicolae Grigore a remizat cu Azerbaidjan (1-1) și Ungaria (0-0), cedând în fața Greciei (0-3). Marco Popescu din Brașov a fost titular în meciul cu Azerbaidjan, fiind înlocuit la pauză. Grecia și Ungaria avansează în runda următoare pentru calificarea la EURO, în timp ce sistemul de calificare a fost modificat, cu 14 grupe în prima fază.
Rusia își adaptează strategia de livrare a gazelor către Europa, având în vedere închiderea conductei Yamal de către Ucraina. În acest context, Moscova poartă negocieri cu oficiali azeri pentru a stabili un acord de schimb, prin care gazele rusești vor fi exportate către Azerbaidjan și etichetate ca fiind „gaze azere”. Această manevră ar permite continuarea livrărilor către Uniunea Europeană, în ciuda sancțiunilor. Deși Azerbaidjanul dispune de rezerve de gaze, infrastructura sa nu permite livrări masive directe în Europa. În prezent, Uniunea Europeană se bazează în continuare pe 17% din necesarul de gaze din Rusia, iar analiștii avertizează că dependența nu va scădea semnificativ în următorii ani. Acordul de transport existent expiră la sfârșitul acestui an, iar Ucraina nu intenționează să-l prelungească, ceea ce complică și mai mult situația.
Grupul de experți internaționali, condus de Ban Ki-moon, atrage atenția asupra ineficienței summiturilor climatice dacă acestea continuă să se desfășoare în țări producătoare de petrol și gaze, precum Emiratele Arabe Unite și Azerbaidjan. Ei solicită ca viitoarele reuniuni să fie organizate doar în țări care demonstrează un sprijin clar pentru acțiunile climatice și care au norme stricte privind lobby-ul pentru combustibilii fosili. Criticile vizează și numărul mare de reprezentanți ai industriei combustibililor fosili care participă la aceste conferințe, comparativ cu cei din comunitățile afectate și instituțiile științifice. În contextul COP29, se discută despre necesitatea de a asigura finanțare adecvată pentru țările sărace, dar nu există un acord clar din partea țărilor dezvoltate privind contribuțiile necesare pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.
Atmosfera negocierilor de la COP29 este extrem de tensionată, cu un schimb de atacuri între Azerbaidjan și Franța. Summitul de la Baku a fost marcat de acuzații reciproce, după ce președintele azer Ilham Aliev a acuzat Franța și Olanda de neocolonialism, iar ministrul francez al tranziției ecologice, Agnes Pannier-Runacher, a denunțat Azerbaidjanul pentru instrumentalizarea luptei împotriva schimbărilor climatice. În acest context, Greta Thunberg a criticat organizarea summitului de către o țară cu un regim represiv. De asemenea, un raport a subliniat necesitatea urgentă de finanțare pentru acțiunile climatice în țările în dezvoltare, estimând că este nevoie de un trilion de dolari anual până în 2030. Activiștii pentru climă au cerut guvernelor să adopte măsuri împotriva dezinformării climatice, subliniind importanța responsabilizării platformelor digitale. Josep Borrell a reacționat la atacurile lui Aliev, considerându-le inacceptabile.
SPP a semnat un acord cu SOCAR din Azerbaidjan pentru livrarea de gaze în decembrie, în contextul expirării acordului cu Rusia privind exporturile prin Ucraina. Această înțelegere prevede livrări de gaze prin conducta Trans Balkan din Bulgaria, ca parte a eforturilor Slovaciei de a diversifica sursele de aprovizionare. CEO-ul SPP, Vojtech Ferencz, a subliniat importanța asigurării unei aprovizionări sigure, menționând că Slovacia are rute de tranzit alternative, inclusiv prin Germania și Turk Stream, care ar putea fi esențiale în cazul opririi livrărilor prin Ucraina. SPP a avertizat că înlocuirea completă a gazelor rusești ar putea costa suplimentar 140 de milioane de euro.
COP29 a început pe 11 noiembrie la Baku, Azerbaidjan, cu 65.000 de participanți din aproape 200 de țări. Conferința abordează teme controversate precum finanțarea climatică și responsabilitatea țărilor dezvoltate. Azerbaidjan, cunoscut pentru resursele sale de petrol și gaze, a fost ales ca gazdă după ce Rusia a blocat alte candidaturi din cauza pozițiilor politice legate de invazia din Ucraina. În schimbul găzduirii, Azerbaidjan a eliberat 32 de prizonieri armeni, iar Armenia a renunțat la opoziție. Totuși, țara se confruntă cu critici internaționale pentru încălcarea drepturilor omului, în contextul unei represiuni crescânde a opoziției politice.
Emisiile globale de dioxid de carbon vor depăși 41 de miliarde de tone în 2024, conform raportului Global Carbon Budget, publicat în contextul summitului COP29 de la Baku, Azerbaidjan. Aceste emisii, estimate la 41,6 miliarde de tone, vor proveni în principal din arderea combustibililor fosili, cu o pondere de 37,4 miliarde de tone. Cercetătorii semnalează lipsa semnelor de scădere a emisiilor și avertizează că fără acțiuni imediate, obiectivele climatice vor fi ratate. Deși există inițiative de energie verde, progresele sunt inegale, iar președintele Azerbaidjanului a criticat țările occidentale pentru ipocrizie în consumul de combustibili fosili.
Summitul COP29 din Azerbaidjan a fost marcat de controverse după ce președintele Ilham Aliyev a afirmat că petrolul și gazele sunt un "dar de la Dumnezeu". În cadrul conferinței, António Guterres, secretarul general al ONU, a criticat dublarea utilizării combustibililor fosili, numind-o "absurdă". El a subliniat necesitatea unei revoluții în energia curată și a cerut țărilor dezvoltate să contribuie financiar la eforturile climatice ale națiunilor în dezvoltare. Conferința a atras atenția asupra politicilor Azerbaidjanului, în contextul în care oficiali ai guvernului sunt conectați la industria petrolieră, iar preocupările privind utilizarea COP29 pentru a stimula investițiile în resursele naturale sunt tot mai evidente. COP29 se va desfășura până pe 22 noiembrie, dar provocările rămân semnificative, iar un acord final pare dificil de realizat.
