Elena Lasconi, candidata USR la președinție, a pledat pentru garantarea dreptului la avort prin Constituție. În cadrul unei dezbateri cu George Simion de la AUR, Lasconi a subliniat că avortul este o procedură medicală necesară, dar nu garantată legal în România. Ea a menționat că 80% din spitalele din țară nu efectuează avorturi la cerere, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea femeilor. Lasconi a propus un referendum pentru a asigura acest drept și a evidențiat necesitatea educației sexuale, menționând impactul asupra tinerelor mame care își pierd oportunitățile de carieră. De asemenea, a subliniat importanța decontării terapiilor pentru femeile care au trecut printr-o întrerupere de sarcină.
Deputatul rus Aleksandr Iltiakov susține că războiul din Ucraina ar putea fi cauzat de avorturi și de alegerea femeilor de a trăi pentru ele însele. El a declarat că deciziile legate de întreruperea sarcinii contravin voinței divine. Criticile nu au întârziat să apară, fosta anchetatoare Ekaterina Gherlaci cerând verificări pentru incitare la ură. Rata natalității în Rusia a scăzut constant, atingând cel mai redus nivel din 1999, iar mulți ruși nu doresc să aibă copii din cauza instabilității generate de războiul din Ucraina și problemele economice. Deși Putin încurajează creșterea natalității, situația continuă să se agraveze, cu o scădere de 6% a nașterilor în 2024 față de anul precedent.
Elena Lasconi, candidat USR la prezidențiale, subliniază importanța educației despre sănătate în școli. Aceasta a declarat că adolescentele care rămân însărcinate nu ar trebui să renunțe la școală, având în vedere că, pe termen lung, vor avea nevoie de un loc de muncă. Lasconi a propus introducerea orelor de educație sanitară și ședințe de consiliere psihologică decontate de stat pentru minorele aflate în astfel de situații. Ea a criticat, de asemenea, lipsa medicilor care să efectueze întreruperi de sarcină în spitalele publice, afirmând că mulți dintre aceștia aleg să facă acest lucru doar în mediul privat, din motive financiare. Lasconi a insistat asupra necesității ca statul să asigure accesul la servicii medicale adecvate, inclusiv consiliere psihologică pentru adolescente.
Cancelarul Olaf Scholz a propus legalizarea avortului în Germania, având în vedere că în prezent avorturile sunt ilegale conform articolului 218 din Codul Penal. Totuși, ele nu sunt pedepsite dacă sunt efectuate în primele douăsprezece săptămâni de sarcină și cu consiliere prealabilă. Propunerea a stârnit indignare în rândul opoziției conservatoare CDU/CSU, liderul acesteia, Friedrich Merz, afirmând că avortul polarizează societatea germană. Conform propunerii, avorturile ar deveni legale până în săptămâna a 12-a, dar consilierea ar rămâne obligatorie, iar medicii ar putea fi trași la răspundere în caz de nerespectare. Nu este clar dacă proiectul de lege va fi adoptat înainte de alegerile anticipate din 23 februarie, după ruperea coaliției guvernamentale.
Şoşoacă a stârnit rumoare în Parlamentul European, venind însoţită de doi preoţi ortodocşi pentru a binecuvânta instituţia, pe care a descris-o ca infestată de Satana. Aceasta a avut loc în contextul unui protest împotriva propunerii de a include dreptul la avort printre drepturile fundamentale ale Uniunii Europene. În prealabil, Şoşoacă a fost deja în centrul atenţiei în luna iulie, când a întrerupt o sesiune cu gesturi provocatoare. De asemenea, ea este cunoscută pentru poziţiile sale anti-Covid și acuzațiile aduse Comisiei Europene în legătură cu decesele din timpul pandemiei. La Bruxelles, Şoşoacă a strigat mesaje religioase, atrăgând atenţia și la aeroport, unde a afirmat că „Satana e aici”.
Dreptul femeilor de a decide asupra propriului corp rămâne un subiect controversat în campania electorală pentru prezidențiale. Candidații la funcția de președinte al României au fost întrebați despre avort, iar răspunsurile lor variază considerabil. În timp ce unii, precum Elena Lasconi de la USR, susțin că femeile ar trebui să fie stăpâne pe propriile decizii, alții, cum ar fi Mircea Geoană, consideră că avortul ar trebui să fie ultima soluție. Criticile din partea organizațiilor pentru drepturile femeilor subliniază că declarațiile politicienilor limitează accesul la avort și nu abordează necesitatea educației sexuale și a metodelor contraceptive. Andrada Cilibiu, expertă în domeniu, atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate de femei în accesarea serviciilor de sănătate reproductivă, evidențiind nevoia urgentă de dialog și reformă în acest sector. Alegerile prezidențiale din România sunt programate pentru 24 noiembrie și 8 decembrie 2024.
Paul Palencsar, teolog și jurnalist român, a comentat discuțiile pe tema avortului generate de victoria lui Donald Trump la alegerile din SUA, subliniind reflexele pavloviene și demagogia din jurul acestui subiect. El afirmă că avortul devine o temă care provoacă reacții emoționale intense, în loc de un dialog rațional. Palencsar explică faptul că nașterea unui copil nu ar trebui să fie văzută doar ca un act biologic, ci ca o alegere conștientă, având în vedere impactul emoțional asupra viitorului copil. În plus, el subliniază că femeia și bărbatul trebuie să aibă libertatea de a decide asupra propriilor corpuri, iar respectarea poruncilor divine ar trebui să vină din dragoste, nu din frică. Teologul reamintește și despre efectele negative ale interzicerii avortului, făcând referire la trecutul României și la suferințele femeilor din acea perioadă. Palencsar concluzionează că demagogia pe această temă ar trebui să înceteze, iar discuțiile să se bazeze pe empatie și rațiune.
Olivér Várhelyi, comisarul maghiar desemnat pentru sănătate, nu a reușit să obțină aprobarea Parlamentului European. În urma unei audieri de trei ore și jumătate, acesta a fost asaltat de întrebări legate de drepturile femeilor și avort, dar a refuzat să ofere răspunsuri clare. Grupurile Renew Europe, Verzii și Socialiștii au exprimat nemulțumiri față de răspunsurile sale, solicitând o a doua rundă de întrebări scrise. Várhelyi a insistat că avortul este o problemă de competență națională, ceea ce a stârnit critici din partea eurodeputaților, inclusiv din partea românului Nicu Ștefănuță. De asemenea, el a fost întrebat despre credibilitatea sa în contextul vaccinurilor, având în vedere alegerea Ungariei de a utiliza vaccinuri rusești și chinezești. Várhelyi are termen până luni pentru a răspunde întrebărilor, iar o nouă evaluare va avea loc ulterior.
Audierea comisarului ungar Olivér Várhelyi a generat controverse în Parlamentul European. Acesta a fost întrebat de europarlamentarul Nicu Ștefănuță despre poziția sa față de avort, dar a evitat să ofere un răspuns clar, afirmând că subiectul nu ține de competența Comisiei Europene. Criticile la adresa sa au fost amplificate de comentariile anterioare, când a numit deputații „idioți” în timpul unei conversații private. Várhelyi a încercat să își apere poziția, subliniind că este un aliat al femeilor, însă răspunsurile sale nu au convins eurodeputații, care au cerut clarificări suplimentare. Audierile continuă, cu Ungaria având portofoliul pentru sănătate și bunăstarea animalelor, iar tensiunile dintre candidați și europarlamentari rămân ridicate.
Donald Trump își poate extinde influența asupra Curții Supreme a SUA, având posibilitatea de a numi încă doi judecători în cel de-al doilea său mandat. Aceasta ar putea crea o majoritate conservatoare care să dureze decenii. Judecătorii Clarence Thomas și Samuel Alito, în vârstă, ar putea demisiona, oferind lui Trump ocazia de a-i înlocui cu candidați mai tineri, consolidând astfel controlul conservator asupra instanței. Deciziile recente ale Curții au inclus anularea Roe vs Wade și restricționarea drepturilor de imigrație, iar viitorul avortului și al programului DACA sunt acum în discuție. O nouă administrație ar putea modifica orientările anterioare, afectând accesul la avorturi de urgență și medicamentele asociate. Aceste schimbări ar putea avea un impact semnificativ asupra legislației americane în anii următori.
