PNL a depus un memoriu la Curtea Constituțională pentru a apăra legea pensiilor militare în fața sesizării Avocatului Poporului, care susține că reglementarea încalcă mai multe prevederi constituționale. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a declarat că argumentele invocate de Avocatul Poporului nu sunt suficiente pentru a considera legea ca fiind neconstituțională. De asemenea, PNL afirmă că Guvernul a fost informat despre modificările legii și că nu a susținut-o. Legea a fost adoptată de Senat și prevede indexarea pensiilor militare în funcție de solda sau salariul de grad. Avocatul Poporului a contestat adoptarea legii, menționând lipsa unei fișe financiare și impactul bugetar estimat la 370 de milioane de lei lunar. Curtea Constituțională va discuta sesizarea pe 17 decembrie.
Pensiile militare nu au fost majorate la 1 septembrie din cauza neefectuării recalculării acestora. Deși un proiect de lege a fost aprobat de Parlament, aplicarea sa a fost suspendată. PNL a depus un memoriu la Curtea Constituțională, contestând argumentele Avocatului Poporului care consideră legea neconstituțională. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a afirmat că invocarea lipsei unei fișe financiare nu justifică neconstituționalitatea legii. PNL speră ca judecătorii să respingă sesizarea, permițând promulgarea legii de către președintele României.
Partidul Național Liberal a înregistrat un memoriu la Curtea Constituțională a României în sprijinul pensionarilor militari. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a declarat că documentul demontează argumentele Avocatului Poporului care contestă constituționalitatea legii pensiilor militare. Andronache a subliniat că invocarea absenței unei fișe financiare nu poate justifica neconstituționalitatea legii, iar Guvernul a confirmat că nu se opune acestei reglementări. De asemenea, el a argumentat că obiecțiile referitoare la cooperarea între Parlament și Guvern, precum și cele legate de actualizarea pensiilor demnitarilor sunt fără fundament. Curtea Constituțională va analiza sesizarea pe 17 decembrie, iar liberalii se arată încrezători în respingerea acesteia.
Curtea Constituțională va decide pe 17 decembrie legalitatea recalculării pensiilor militare, în urma unei contestații depuse de Avocatul Poporului. Legea nr. 559/2024, care vizează indexarea pensiilor în funcție de solda și salariul aflat în plată, a fost adoptată de Parlament, dar nu a fost promulgată. Avocatul Poporului argumentează că legea încalcă prevederi constituționale, inclusiv lipsa unei surse de finanțare pentru impactul bugetar estimat la 370 milioane lei lunar. Această recalculare ar afecta aproximativ 86.000 de pensionari din instituțiile de forță, generând o cheltuială anuală suplimentară de 4,4 miliarde lei, fără o bază financiară clară.
Renate Weber, Avocatul Poporului, se confruntă cu o plângere penală formulată de sindicatele polițiștilor, acuzând-o de abuz în serviciu pentru contestarea Legii pensiilor militare de stat. Sindicatele, inclusiv Federația Națională a Sindicatelor Polițiștilor „Vlad Țepeș“, susțin că acțiunile sale au fost îndreptate împotriva intereselor pensionarilor militari, blocând un proiect legislativ menit să corecteze inechitățile în calculul soldelor. Plângerea a fost înaintată Procurorului General, iar sindicaliștii afirmă că mandatul Avocatului Poporului ar trebui să fie protejarea drepturilor cetățenilor, nu crearea de prejudicii. Weber a contestat legea pe 7 noiembrie 2024, invocând neconstituționalitatea acesteia, dar sindicatele o acuză de rea-credință și extinderea nelegală a prerogativelor sale.
Ministerul de Finanțe a estimat impactul financiar al indexării pensiilor militare la 6,9 miliarde lei, cu 500 milioane euro mai mult decât calculele Guvernului. Această discrepanță a stârnit controverse, iar proiectul de lege a fost atacat la Curtea Constituțională. Guvernul a exprimat îngrijorări cu privire la impactul bugetar și la posibila neconstituționalitate a legii, subliniind că nu există o reglementare clară pentru calculul pensiilor. Avocatul Poporului a sesizat Curtea, invocând încălcări ale Constituției, inclusiv aprobarea cheltuielilor fără stabilirea sursei de finanțare. Proiectul a fost adoptat în procedură de urgență, dar va fi analizat în continuare de instanță.
ÎCCJ a decis că diurnele magistraților nu se iau în calcul la stabilirea pensiei de serviciu. Această hotărâre a fost adoptată ca răspuns la solicitările Curților de Apel din Pitești și Târgu Mureș, care au cerut clarificări legate de interpretarea statutului judecătorilor și procurorilor. Instanța supremă a stabilit că indemnizația de delegare/detașare nu va fi inclusă în baza de calcul a pensiei de serviciu. De asemenea, ÎCCJ a clarificat și aspecte legate de executarea amenzilor contravenționale, stabilind că acestea se execută doar prin intermediul executorilor fiscali, răspunzând astfel unei sesizări a Avocatului Poporului. Această decizie este obligatorie pentru toate instanțele din România.
ÎCCJ a stabilit că amenzile contravenționale neplătite pot fi recuperate doar de executorii fiscali. Această clarificare a venit ca răspuns la o sesizare a Avocatului Poporului, care a semnalat neclaritățile existente în practica instanțelor judecătorești. Înalta Curte a subliniat că executorii judecătorești nu au atribuții în recuperarea acestor sume. Conform legislației, contravenientul poate plăti amenda de bunăvoie sau poate fi obligat de instanță, iar în cazul neplății, se poate trece la executarea silită. Aceasta se face în conformitate cu reglementările privind creanțele fiscale, iar termenul de prescripție pentru cererea de executare este de 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului următor în care a luat naștere dreptul de recuperare.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că amenzile contravenţionale se execută de executorii fiscali. Această hotărâre a fost luată în urma unui recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care a evidențiat lipsa de unitate în jurisprudență. Conform deciziei, procentul de 30% din suma încasată cu titlu de amendă contravenţională este considerat o creanţă bugetară, executabilă prin executorii fiscali, conform Codului de procedură fiscală. Această clarificare este esențială pentru unificarea practicii judiciare și a fost pronunțată în ședință publică pe 11 noiembrie 2024.
ÎCCJ a stabilit că amenda contravențională se execută prin intermediul executorilor fiscali. Această decizie a fost luată în urma unei sesizări a Avocatului Poporului, care a subliniat lipsa de unitate în aplicarea legii de către instanțele de judecată. Conform deciziei, 30% din suma încasată cu titlu de amendă reprezintă o creanță bugetară, executabilă prin executorii fiscali, conform Codului de procedură fiscală. Această hotărâre vine în contextul unei jurisprudențe anterioare care a stabilit că executarea silită a creanțelor bugetare se realizează tot prin executori fiscali. Decizia a fost pronunțată în ședință publică pe 11 noiembrie 2024.
