Zborul dintre Kuala Lumpur și Brașov a stabilit un nou record de durată pentru Aeroportul Internațional Brașov; acesta a fost operat de un Boeing 737-700NG în configurație BBJ, având o durată de aproximativ 12 ore și 20 de minute. Zborul, realizat de Jet Aviation (Malta), a fost fără escală și a avut loc recent. După câteva zile în România, avionul a zburat spre Colombo (Sri Lanka), tot fără escală. De asemenea, un alt zbor notabil a fost operat de un Dassault Falcon 7X între Brașov și Maldive, având o durată de opt ore și 20 de minute, evidențiind astfel creșterea conectivității aeroportului.
Frica de zbor va fi redusă semnificativ datorită sistemului de inteligență artificială FALCON, dezvoltat de cercetătorii de la Caltech. Acest sistem inovator este capabil să diminueze turbulențele în timp real, având la bază principii matematice din secolul al XVIII-lea, formulate de Joseph Fourier. FALCON a demonstrat eficiență în teste efectuate în tuneluri de vânt, stabilizând aeronavele în doar 9 minute. Această tehnologie promite să transforme experiența de zbor, răspunzând rapid la condițiile atmosferice. De asemenea, inteligența artificială a fost integrată și în avioanele de luptă, precum X-62A VISTA, și în marile aeroporturi pentru recunoaștere facială și identificare de pasageri.
Turbulențele aviatice ar putea deveni o amintire datorită inteligenței artificiale. Cercetătorii de la Caltech au dezvoltat un sistem numit FALCON, capabil să ajusteze efectele turbulențelor în doar 9 minute. Folosind principii matematice create de Joseph Fourier, FALCON generează reprezentări digitale ale condițiilor de vânt și reglează stabilitatea avionului în timpul zborului. Testele efectuate într-un tunel special au demonstrat eficiența acestui sistem, care se adaptează rapid la schimbările atmosferice. În prezent, cercetătorii lucrează pentru a reduce timpul de reacție și a îmbunătăți sistemul, având în vedere integrarea sa în avioanele viitoare.
Dan Diaconescu a evitat zborurile timp de zece ani din cauza temerilor personale și a superstițiilor. Recent, o discuție cu Gigi Becali l-a determinat să reevalueze această decizie. Diaconescu crede că anumite persoane, precum Becali sau Ion Țiriac, au o protecție divină care le asigură siguranța în zboruri. De asemenea, el a povestit despre cariera fratelui său, inginer în aviație în Scoția, care l-a ajutat să înțeleagă mai bine aspectele tehnice ale siguranței aeriene. Emisiunea completă poate fi urmărită pe YouTube și pe mariustuca.ro.
Un avion al companiei Malaysian Airlines a dispărut în mod misterios pe 8 martie 2014, în timp ce efectua zborul MH370 spre Beijing. Cu 239 de pasageri la bord, aeronava a încetat să mai comunice cu controlul traficului aerian la scurt timp după decolare. Deși inițial căutările s-au concentrat în Marea Chinei de Sud, datele ulterioare au indicat că avionul ar fi zburat în Oceanul Indian, fără a fi găsit. Teoriile despre dispariția sa variază de la probleme tehnice la deturnare sau atacuri externe, însă toate rămân speculative. Primele indicii au apărut abia în 2015, când au fost găsite resturi ale aeronavei pe coasta Africii. Dispariția a avut un impact major asupra aviației, determinând implementarea de noi reglementări pentru monitorizarea zborurilor. La un deceniu de la incident, misterul MH370 continuă să fascineze și să ridice întrebări nerezolvate.
Rusia își promovează avionul de vânătoare Su-57 ca fiind „combat proven”, susținând că performanțele sale împotriva Ucrainei sunt „uluitoare”, potrivit ministrului Apărării, Serghei Șoigu. Declarația vine la scurt timp după ce avionul a fost criticat dur pe rețelele sociale din China, unde imaginile de aproape de la Airshow China 2024 au stârnit ironii asupra calității asamblării aeronavei. Observatorii chinezi au atras atenția asupra defectelor vizibile de construcție, inclusiv șuruburi expuse și panouri nealiniate. Deși Su-57 este prezentat ca un avion de generația a cincea, acesta a avut numeroase probleme tehnice și întârzieri de producție, mai ales în privința motorului, care încă nu permite supercroazieră fără afterburner. China este singurul client extern al acestui model, iar criticile interne pun sub semnul întrebării viitorul Su-57 ca export.
NASA a anunțat alocarea a 11,5 milioane de dolari pentru cinci proiecte de cercetare în aviația sustenabilă. Aceste fonduri sunt destinate programului Advanced Aircraft Concepts for Environmental Sustainability 2050 (AACES), care vizează dezvoltarea de soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de carbon în aviație. Proiectele finanțate includ inițiative precum Electra, care va îmbunătăți tehnologiile aeronavelor electrice, și JetZero, care explorează utilizarea hidrogenului lichid ca sursă de combustibil. Alte proiecte, cum ar fi cele de la Georgia Tech și Pratt and Whitney, se concentrează pe noi tipuri de combustibili și tehnologii de propulsie pentru eficiență sporită. AACES face parte din programul Advanced Air Transport Technology al NASA.
Un avion Tarom de 18 ani a fost distrus și vândut la fier vechi, provocând controverse în aviația românească. Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești, a criticat decizia TAROM de a tăia Airbus-ul A318, înmatriculat YR-ASB, numit „Traian Vuia”, considerând că aeronava merita o soartă mai bună, precum transformarea într-un simulator sau expunerea într-un muzeu. El a subliniat lipsa de viziune și management eficient în aviația românească, afirmând că imaginea reflectă o direcție greșită în gestionarea simbolurilor naționale. TAROM a confirmat vânzarea avionului, menționând că face parte din planul de restructurare și optimizare a flotei.
F-16XL a fost dezvoltat ca un prototip cu aripă delta, dar nu a intrat în producție; în 1984, Forțele Aeriene au ales F-15E Strike Eagle pentru misiuni de lovituri tactice, considerându-l mai potrivit. Cele două prototipuri F-16XL, cu numerele de serie #849 și #848, au fost livrate NASA pentru teste aerodinamice și studii asupra fluxului de aer la viteze mari. Deși nu au avut o viață lungă în serviciu activ, F-16XL a influențat dezvoltarea avioanelor cu aripi delta și a tehnologiilor moderne. În prezent, prototipurile sunt expuse la Muzeul Centrului de Zbor al Forțelor Aeriene de la Baza Edwards, fiind atracții importante pentru vizitatori.
NASA a anunțat alocarea a 11,5 milioane de dolari pentru cinci proiecte de cercetare în aviația sustenabilă. Aceste inițiative, parte din programul Advanced Aircraft Concepts for Environmental Sustainability 2050 (AACES), vizează soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de carbon. Proiectele includ Electra, care va îmbunătăți un prototip de aeronavă electrică, și JetZero, care explorează utilizarea hidrogenului lichid criogenic. De asemenea, Georgia Tech cercetează noi tipuri de combustibil, Pratt and Whitney dezvoltă tehnologii de propulsie, iar Aurora Flight Sciences se concentrează pe o varietate de tehnologii pentru aeronave sustenabile. Proiectul AACES face parte din Advanced Air Transport Technology al NASA.
