Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, atrage atenția asupra pericolelor tăierilor de cheltuieli publice pentru reducerea deficitului. El subliniază că România se confruntă cu un deficit de 8% din PIB și că soluțiile trebuie să fie sustenabile, nu bazate pe austeritate. Hossu menționează că reforma sistemului de salarizare în sectorul public nu oferă soluții concrete și că productivitatea în servicii publice nu poate fi comparată cu cea din sectorul privat. De asemenea, el subliniază că veniturile fiscale scăzute contribuie la deficit și că măsurile de austeritate din trecut au avut consecințe devastatoare. Cartel Alfa solicită reforme fiscale care să îmbunătățească colectarea veniturilor, avertizând că repetarea greșelilor anterioare ar putea duce la deteriorarea condițiilor de muncă și la plecarea românilor în străinătate.
Ion Cristoiu sugerează necesitatea unui partid de dreapta bine consolidat în România. El a discutat despre situația actuală din Partidul Național Liberal (PNL), evidențiind un potențial "război civil" în interiorul acestuia, în special în contextul alegerilor. Cristoiu a subliniat că o eventuală poziție slabă a Elenei Lasconi ar putea duce la un dezastru pentru partid. De asemenea, el consideră că România va traversa o perioadă de austeritate după alegerile prezidențiale, cu un guvern obligat să adopte măsuri dure din cauza deficitului bugetar. Această transformare a PNL-ului este esențială pentru asigurarea unui echilibru politic în țară.
Claudiu Degeratu a declarat că Ministerul de Finanțe reprezintă cel mai mare pericol pentru MApN, având în vedere planul fiscal de austeritate pentru următorii șapte ani. Expertul a subliniat că, din cele șapte priorități ale planului, patru implică reduceri de cheltuieli, ceea ce va afecta grav bugetul apărării. Degeratu a evidențiat lipsa economiștilor specializați care să analizeze impactul acestor măsuri asupra cheltuielilor bugetare. De asemenea, el a menționat că provocările actuale, inclusiv războiul din Ucraina, impun o reevaluare a relației dintre civili și militari, pentru a reconstrui încrederea în instituția militară. În final, a subliniat că politicile de apărare sunt adesea neglijate în campaniile electorale, deoarece nu generează voturi.
Creșterea impozitelor este inevitabilă după alegeri. Guvernul PSD se pregătește să implementeze o cotă progresivă pe venit, înlocuind cota unică, începând cu 2025, conform surselor din discuțiile cu Comisia Europeană. Alternativa ar fi majorarea TVA la 21%. De asemenea, impozitul pe salariu va crește de la 16% la 20%, iar impozitul pe dividend va fi de 10%. Microîntreprinderile vor fi afectate de scăderea pragului de la 500.000 de euro la 88.000 de euro, iar impozitele pe proprietate vor crește. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a subliniat necesitatea unei corecții fiscale în contextul deficitului record de 8% din PIB, care va necesita împrumuturi de aproape 240 de miliarde de lei.
Dieta fiscală propusă de Isărescu ar putea duce la măsuri drastice în fața unui deficit bugetar de peste 138 de miliarde de lei. Analistul Adrian Negrescu a subliniat că, în condițiile actuale, România ar putea fi nevoită să adopte tăieri severe de cheltuieli și să crească impozitele, având în vedere stagnarea economică și inflația în creștere. El a avertizat că, fără o gestionare riguroasă, România ar putea ajunge să ceară ajutor de la FMI, ceea ce ar impune o austeritate similară unei intervenții chirurgicale. Negrescu estimează că anul viitor, țara va avea cheltuieli suplimentare de până la 70 de miliarde de euro, iar singura salvare ar putea veni din atragerea fondurilor din PNRR, însă cu șanse slabe de succes în actualul context economic.
Declarațiile guvernatorului BNR privind necesitatea ca românii să adopte o dietă financiară au stârnit reacții negative. Adrian Negrescu, analist economic, a criticat afirmațiile, subliniind că vina pentru situația economică precară a României revine autorităților care au cheltuit excesiv. El a evidențiat că statul a împrumutat aproape 50 de miliarde de euro în acest an pentru a acoperi cheltuielile crescute, în timp ce inflația continuă să afecteze populația. Negrescu a cerut ca statul să-și reducă cheltuielile în loc ca românii să suporte povara fiscală a măsurilor necorespunzătoare adoptate de autorități, avertizând că inflația ar putea atinge din nou 5%, cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană.
Întoarcerea politicilor de austeritate este o realitate în contextul deteriorării bugetului și creșterii datoriilor publice. De la finalul lui 2019, datoria publică a crescut cu 537 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că fiecare român are o cotă de datorie de 6.000 de Euro. Premierii recenți, inclusiv Marcel Ciolacu, au contribuit la acest deficit, iar viitorul economic al României se preconizează a fi marcat de măsuri de austeritate severe. Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031 prevede reducerea deficitului prin scăderea cheltuielilor și majorarea veniturilor, măsuri ce vor afecta nivelul de trai al populației. În acest context, întrebarea rămâne: mai rezistăm?
Guvernul a decis să excludă Ministerul Apărării Naționale de la ultimele măsuri de austeritate prin alocarea a 251,8 milioane lei, necesari pentru menținerea în stare de luptă a avioanelor F-16 și pentru asigurarea funcționării tehnicii militare. Această decizie vine în contextul în care limitele bugetare impuse afectează grav capacitatea de reacție a armatei, inclusiv derularea exercițiilor planificate și achizițiile de muniții. De asemenea, deficitul bugetar al României a crescut semnificativ, atingând 5,44% din PIB după primele nouă luni ale anului.
