Parlamentul European a validat-o pe Roxana Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european cu un portofoliu relevant. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestui moment pentru România, menționând că, din păcate, unii au încercat să blocheze această candidatură din motive politice personale. Roxana Mînzatu a descris audierea din Parlamentul European ca fiind „examenul vieții” sale, având un schimb pozitiv cu deputații europeni și a apreciat întrebările legate de legalitatea extinderii casei sale de la Brașov, considerând că a fost o oportunitate de a-și prezenta viața și cariera. Aceasta a subliniat complexitatea alianțelor politice din Comisie, dar a exprimat încrederea în munca sa viitoare.
Europa se confruntă cu mari provocări în următorii cinci ani; liderul grupului PPE, Manfred Weber, subliniază necesitatea unei comisii puternice și unită. Întrebările persistente legate de proprietatea Roxanei Mînzatu, candidata României pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, au fost ridicate în timpul audierilor. Aceasta a fost întrebată despre legalitatea extinderii casei sale din Brașov, suspectată că ar fi interzisă, dar a susținut că imobilul nu este un monument istoric, având documente de la Ministerul Culturii în acest sens. Eurodeputatul PNL, Siegfried Mureșan, a declarat că mai multe clarificări sunt necesare, iar grupul PPE va continua discuțiile pe această temă.
Audierile Roxanei Mînzatu, candidata României pentru funcția de comisar european, au fost amânate după ce europarlamentarii au ridicat întrebări legate de extinderea casei sale din Brașov și trecutul politic controversat al acesteia. Mînzatu, propusă pentru portofoliul „Oameni, competențe și pregătire”, a fost confruntată cu acuzații privind legalitatea extinderii imobilului, Ministerul Culturii confirmând că aceasta nu respectă legislația. În plus, întrebări despre rolul PSD în slăbirea statului de drept au complicat și mai mult situația. Amânarea evaluării sugerează necesitatea clarificărilor suplimentare și a angajamentului față de valorile europene, ceea ce ar putea afecta percepția României în cadrul Uniunii Europene.
După audierea Roxanei Mînzatu, comisarul-desemnat român, Manfred Weber a subliniat că rămân întrebări privind proprietatea acesteia din Brașov. Liderul grupului PPE din Parlamentul European a afirmat că este esențial ca viitoarea Comisie Europeană să fie liberă de orice suspiciuni. Weber a menționat că au fost ridicate întrebări legate de legalitatea extinderii casei Mînzatu, pe fondul unor suspiciuni că aceasta ar fi intervenit fără autorizație asupra unui imobil considerat monument istoric. Mînzatu a declarat că imobilul nu este clasificat ca monument și a prezentat documente de la Ministerul Culturii în acest sens. Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a confirmat că discuțiile vor continua pentru a clarifica situația.
Mărturia premierului Netanyahu în procesul de corupție a fost amânată din cauza războiului din Fâșia Gaza. Aceasta trebuia să înceapă în noiembrie 2023, dar a suferit mai multe amânări, inclusiv o cerere de amânare până în martie 2025, care a fost respinsă de instanță. Netanyahu este acuzat de fraudă, luare de mită și abuz de încredere în trei cazuri separate, având legătură cu primirea de cadouri în schimbul unor favoruri. Procesul său, început în mai 2020, a fost eclipsat de campaniile electorale și este puțin probabil să se finalizeze înainte de 2028-2029. Dacă va fi găsit vinovat, va trebui să demisioneze, dar poate rămâne la putere până atunci, conform legii israeliene.
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pronunțarea în cazul contestației formulate de Laura Crișan și complicii săi, acuzați de asasinatul omului de afaceri Ioan Crișan. Deși au fost audiați la București, instanța a decis să nu impună măsuri preventive, argumentând că nu există suficiente dovezi care să justifice arestarea acestora. Judecătorul a subliniat că, deși se caută identificarea autorilor omorului, nu se poate dispune arestul preventiv fără o suspiciune rezonabilă asupra vinovăției inculpaților. Acest caz rămâne în atenția opiniei publice, având implicații semnificative în domeniul justiției.
Roxana Mînzatu va fi audiată marţi în Parlament, în cadrul comisiilor reunite de specialitate, pentru a discuta despre propunerea sa pentru funcţia de comisar european. Birourile Permanente reunite ale celor două Camere au decis programarea acestei audieri în urma unei informări primite de la şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Ghigiu. Audierile sunt programate să înceapă la ora 13.00, în data de 5 noiembrie, și reprezintă un pas crucial în îndeplinirea procedurii legale pentru nominalizarea Roxanei Mînzatu.
Doliu național în Serbia, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, soldată cu 14 morți. Incidentul a avut loc când o porțiune din acoperiș s-a prăbușit peste călătorii aflați pe bănci, iar salvatorii au reușit să scoată trei persoane în viață, dar în stare critică. Autoritățile sârbe au demarat audieri pentru a stabili responsabilitatea în acest caz tragic. Gara, care a fost parțial renovată și redeschisă în iulie, nu a avut acoperișul vizat de lucrări, conform companiei căilor ferate sârbe.
Noile majorități din Parlamentul European pot genera întârzieri în audierile pentru noua Comisie Europeană. Procesul de aprobat al candidaților se va desfășura între 4 și 12 noiembrie, iar fiecare candidat va fi audiat timp de trei ore. În cazul în care un candidat nu obține majoritatea de două treimi, va trebui să răspundă unor întrebări în scris și să participe la o nouă audiere. Dacă nici atunci nu reușește, țara care l-a propus trebuie să nominalizeze un alt candidat. Această situație poate duce la amânarea preluării atribuțiilor de către noua Comisie, programată pentru 1 decembrie, generând un efect de domino între candidaturi. De asemenea, audierile pentru posturile de vicepreședinți executivi, inclusiv pentru Roxana Mînzatu, ar putea fi complicate, având în vedere că unele grupuri politice au exprimat rețineri față de anumite nominalizări.
