Guvernul alocă 1,6 miliarde lei din fondul de rezervă pentru a acoperi integral plățile pensiilor în decembrie. Această măsură a fost adoptată în contextul în care Ministerul Muncii a constatat o insuficiență a bugetului pentru pensii, având nevoie de 10,98 miliarde lei, în timp ce disponibilul era de doar 9,39 miliarde lei. Suplimentarea va crește bugetul pentru asistență socială la 136,22 miliarde lei, asigurând astfel plata pensiilor recalculate și a ajutoarelor pentru deces, conform Legii nr. 360/2023.
Ministrul Simona Bucura-Oprescu a semnat Ordinul de finanțare pentru proiecte sociale în Argeș. Aceste investiții vizează dezvoltarea infrastructurii de asistență socială, inclusiv un Cămin pentru Persoane Vârstnice la Vlădești, care va beneficia de 17,6 milioane lei. Proiectul va oferi un centru modern, cu o capacitate de 90 de locuri, dotat cu săli de recreere și îngrijire medicală. De asemenea, Primăria Cetățeni a obținut 5,7 milioane lei pentru un Centru de Zi de Asistență și Recuperare pentru Vârstnici, destinat să sprijine cel puțin 8 beneficiari zilnic. Aceste inițiative reflectă angajamentul Ministerului de a sprijini comunitățile vulnerabile.
Cardul social oferă sprijin financiar direct persoanelor vulnerabile din România și se adresează pensionarilor cu venituri sub 2.210 lei, persoanelor cu dizabilități, familiilor cu copii și celor fără adăpost. Implementat prin Hotărârea Guvernului nr. 70/2024, acest program va funcționa până în 2027, cu un sprijin de 250 lei la două luni în 2024, ajustat ulterior la 125 lei la șase luni. Criteriile de eligibilitate se concentrează pe pensionarii de peste 65 de ani, persoanele cu handicap și beneficiarii ajutorului de incluziune. Cardul poate fi folosit doar pentru produse alimentare și mese calde, asigurând astfel securitatea alimentară a celor mai defavorizați. Procesul de identificare a beneficiarilor implică colaborarea între instituții și permite solicitarea de incluziune pentru cei care nu au fost identificați automat. Această inițiativă reflectă angajamentul statului de a combate sărăcia și excluziunea socială, având un impact direct asupra calității vieții beneficiarilor.
La 30 iunie 2024, România avea 942.889 de persoane cu dizabilități, reprezentând o rată de 4,32% din populație. Cele mai mari rate se regăsesc în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia și Nord-Vest. Bucureștiul lider în numărul de persoane cu dizabilități (79.870), urmat de Prahova (38.873), iar Covasna are cele mai puține (6.997). Femeile constituie 53,57% din total, iar 68,77% din persoanele adulte cu dizabilități au peste 50 de ani. Persoanele cu handicap grav reprezintă 43,26% din total, iar numărul instituțiilor publice de asistență socială a crescut la 631, dintre care majoritatea sunt rezidențiale. Aceste date subliniază nevoia de sprijin și resurse pentru acest segment vulnerabil al populației.
Compensațiile la energie vor fi acordate sub formă de plată monetară și vor implica cheltuieli de peste 1,1 miliarde de lei. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va gestiona calcularea acestor compensații, utilizând informații din Sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică”. Instituțiile responsabile vor efectua anchete la domiciliul solicitanților pentru a verifica informațiile furnizate. Plata se va face prin MPay, iar beneficiarii care nu ridică banii până la 30 iunie vor pierde compensația. Inițiativa legislativă a fost aprobată de 71 de parlamentari și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Guvernul alocă 370 milioane lei pentru centrele sociale destinate vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități și copiilor instituționalizați. Ministerul Muncii a anunțat că aceste fonduri vor fi utilizate pentru construirea de clădiri noi, renovări și dotări esențiale, atât în centre publice, cât și private. Din totalul sumei, 164,4 milioane lei vor merge către 122 de centre publice, iar 206,8 milioane lei către 82 de centre private. Simona Bucura-Oprescu a subliniat că aceste investiții sunt esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și sprijinirea incluziunii sociale a categoriilor vulnerabile, în colaborare cu administrațiile locale și societatea civilă. Această inițiativă face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului de asistență socială din România.
Forțele de ocupație ruse au lansat un atac masiv asupra districtului Dniprovskyi din Herson, avariind mai multe clădiri de apartamente. Din fericire, nu au fost raportate victime în rândul locuitorilor. În urma bombardamentelor din perioada 12-13 noiembrie, au fost afectate localitățile Herson, Zelenivka și Komyshany, cu pagube la cel puțin 20 de case și 5 blocuri de apartamente. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a intervenit rapid pentru a stinge incendiile provocate de atacuri, reușind să limiteze daunele. Echipele de asistență socială au început vizitele pentru a oferi sprijin locuitorilor afectați.
Femeia din Cluj a fost descoperită cerșind împreună cu un nou-născut în condiții de frig extrem, la -5 grade. Autoritățile au găsit-o aproape de gară, alături de alte trei persoane apte de muncă, care, deși aveau un venit lunar de aproximativ 2.500 de lei din muncă sezonieră, optau să cerșească pentru suplimentarea veniturilor. Femeia a fost sancționată contravențional cu o amendă de 600 de lei, iar Direcția de Asistență Socială Bistrița a preluat cazul copilului, inițiind o anchetă socială. Poliția îndeamnă cetățenii să nu sprijine astfel de practici și să anunțe autoritățile locale pentru protecția persoanelor vulnerabile.
Un bebeluș de nici o lună a fost folosit de mama sa pentru a cerși în Bistrița, la -5 grade Celsius. Poliția Locală a intervenit pe strada Gării, unde a depistat patru femei, dintre care una ținea în brațe nou-născutul. Femeia a fost sancționată cu o amendă de 600 de lei, iar cazul copilului a fost preluat de Direcția de Asistență Socială Bistrița. Se pare că femeile sunt din comuna Recea Cristur, județul Cluj, și cerșesc pentru venituri suplimentare, în ciuda faptului că sunt apte de muncă. Autoritățile recomandă populației să nu ofere bani celor care cerșesc și să sesizeze poliția.
Peste 3.000 de profesori au semnat o petiție prin care cer ministerelor Educației, Muncii și Familiei ca bursele sociale să fie gestionate de serviciile de asistență socială. Aceștia solicită transferarea responsabilității de întocmire și gestionare a dosarelor pentru bursele sociale de la diriginți și învățători către angajații serviciilor de asistență socială. Semnatarii consideră că această schimbare va îmbunătăți calitatea educației și eficiența administrării burselor, eliberând cadrele didactice de sarcini birocratice care le consumă timpul și energia. În prezent, profesorii sunt nevoiți să se ocupe de formalități care ar putea fi gestionate mai eficient de personal specializat, ceea ce le afectează activitatea didactică.