Asasinarea lui John F. Kennedy a rămas un mister; în jurul acestei întâmplări circulă numeroase teorii, iar Lee Harvey Oswald este considerat principalul suspect. Oswald, un fost infanterist marin cu legături comuniste, a fost arestat după ce l-a ucis pe președinte dintr-o fereastră a clădirii Texas Schoolbook Depository din Dallas. Motivele asasinatului sunt complexe, incluzând ostilitatea de care s-a bucurat Kennedy din partea dreptei conservatoare, a industriei de armament și a Mafiei, care se opunea campaniei împotriva crimei organizate. Teoria lui Ion Mihai Pacepa, fost șef al spionajului românesc, sugerează implicații mai profunde în acest atentat, dar rămâne controversată și neconfirmată. Circumstanțele și motivele reale ale asasinatului continuă să stârnească dezbateri și speculații.
Fostul director interimar al SIE, Silviu Predoiu, a discutat despre asasinarea profesorului Ioan Petru Culianu, subliniind că Serviciul de Informații Externe era într-o stare de confuzie în perioada respectivă. Predoiu, care avea mai puțin de un an și jumătate de activitate în SIE, a explicat că instituția se confrunta cu o reorganizare masivă și cu un influx de cadre fără experiență. El a menționat că asasinarea lui Culianu nu a fost un subiect de discuție în SIE și că, în acel moment, preocuparea principală era asigurarea stabilității regimului. Predoiu a subliniat că nu avea acces la informații operative și că coordona activitatea pe spații cu relevanță redusă, după Revoluție. Această declarație oferă o nouă perspectivă asupra contextului în care a avut loc asasinatul, evidențiind haosul din interiorul SIE.
Detalii despre un complot iranian de asasinare a fostului președinte Donald Trump au fost dezvăluite într-o plângere penală recentă. Gardienii Revoluției din Iran au orchestrat planul, care a fost demascat după ce unul dintre conspiratori, Farhad Shakeri, a colaborat cu agenții FBI. Acesta a primit instrucțiuni în septembrie pentru a elabora un plan detaliat de eliminare a lui Trump, cu termene stricte și sume considerabile alocate. În prezent, trei persoane sunt acuzate, iar FBI a subliniat că aceste acțiuni reflectă încercările Iranului de a viza cetățeni americani, inclusiv lideri guvernamentali și disidenți. Aceasta nu este prima dată când Iranul este implicat în astfel de comploturi, având în vedere și tentativele anterioare de asasinare a activistelor pentru drepturile omului.
Ministerul american al Justiţiei a anunţat inculparea unui agent al Iranului, Farhad Shakeri, pentru un presupus plan de asasinare a lui Donald Trump. Acesta ar fi fost însărcinat de Teheran să recruteze criminali de drept comun pentru a executa ordinele regimului iranian. Ministrul justiţiei, Merrick Garland, a subliniat că Iranul reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea naţională a SUA. În acest caz, doi americani din New York au fost de asemenea arestaţi, acuzaţi că ar fi planificat asasinarea unei jurnaliste critică la adresa regimului iranian. Acest incident vine în contextul represaliilor Iranului pentru moartea generalului Qassem Soleimani, ucis în 2020.
Teheranul a condamnat patru persoane la moarte pentru colaborare cu Mossad, serviciul de informații extern al Israelului, în asasinarea fizicianului nuclear Mohsen Fakhrizadeh, considerat creierul programului nuclear al Iranului. Instanța revoluționară din nord-vestul țării a stabilit că trei dintre suspecți au ajutat la mutarea echipamentului folosit în atacul din 2020. De asemenea, al patrulea a fost acuzat de spionaj. Detalii despre naționalitatea inculpaților nu au fost oferite, iar Israelul a refuzat să comenteze situația, menținându-și poziția de tăcere în astfel de cazuri.
UNESCO atrage atenția asupra impunității în asasinarea jurnaliștilor printr-un raport care evidențiază că în 2022 și 2023, 162 de jurnaliști au fost uciși, majoritatea fără ca autorii să fie trași la răspundere. Directorul general, Audrey Azoulay, a subliniat că un jurnalist este ucis la fiecare patru zile. În 2022, Mexicul a avut cele mai multe crime, iar în 2023, Palestina a raportat 24 de jurnaliști uciși. UNESCO a constatat o creștere a asasinatelor în țările aflate în conflict, cu 86% dintre victime fiind jurnaliști locali. De asemenea, femeile jurnaliști sunt tot mai des vizate, cu zece asasinate în 2022.
Marta Dalida Achim, avocata din București, a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, fiind suspectată că a angajat pe cineva să ucidă trei persoane pe care le considera vinovate de moartea fiului ei. Aceasta a fost reținută după percheziții efectuate la locuința sa, fiind acuzată de incitarea la omor calificat. Avocata, care a fost suspendată din Baroul Ilfov, credea că fiul ei, implicat în investiții în criptomonede în Marea Britanie, a fost omorât sau determinat să se sinucidă. În octombrie 2024, ea ar fi solicitat unei cunoștințe să găsească și să omoare cele trei persoane, oferind 30.000 de euro pentru acest serviciu, banii urmând să fie obținuți din vânzarea unui apartament.
Fiica milionarului arădean Ioan Crișan și doi complici au fost reținuți pentru omor calificat în urma exploziei care i-a provocat moartea în 2021. Procurorii au stabilit că aceștia au folosit un dispozitiv exploziv controlat prin telefon mobil, plasat în mașina victimei. Laura Crișan ar fi acționat din interes financiar, suspectându-se că tatăl ei intenționa să o dezmoștenească. Între timp, au fost efectuate percheziții și audieri, iar ancheta a fost extinsă, implicând mai multe probe și martori.
Fiica milionarului Ioan Crișan, ucis în 2021, a fost adusă la audieri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind suspectată că ar fi plănuit uciderea tatălui său. Conform surselor, motivul ar fi fost descoperirea intenției acestuia de a o dezmoșteni, lăsând afacerea fostului ginere. Dispozitivul exploziv care a dus la moartea lui Crișan a fost activat de la distanță. În acest caz sunt implicați și trei complici, iar Laura Crișan ar putea fi acuzată de omor calificat și instigare la infracțiune. Cazul a fost deslușit după trei ani de investigații.
