Locuința suspendată de o stâncă din Australia combină designul inovator cu priveliști spectaculoase. Această clădire cu cinci etaje este ancorată în rocă prin pini de oțel, asigurându-i stabilitatea. Casa include trei dormitoare, o zonă de living, bucătărie și feronerie din podea până în tavan, care oferă o panoramă impresionantă. Etajul superior dispune de o terasă și garaj pentru două mașini, iar la baza clădirii se află o zonă deschisă cu jacuzzi și grătar. Maxwell Hutchinson, expert în arhitectură, garantează că designul este structurally solid, în ciuda aspectului său îndrăzneț.
Casa cu Sfinx, una dintre cele mai spectaculoase clădiri din București, a fost construită între 1927-1928 și a adăpostit inițial un atelier de cizmărie de lux. Această clădire, care se află pe Lista Monumentelor Istorice, este cunoscută pentru cupola sa monumentală și grupul statuar semnat de Paciurea. Arhitectul italian Leonardo Rossi a salvat acest monument, transformându-l în reședința familiei sale, proiectul său fiind recunoscut la Anuala de Arhitectură București 2017. Casa cu Sfinx rămâne un exemplu strălucit de arhitectură reprezentativă pentru Bucureștiul începutului de secol XX, invitând vizitatorii să exploreze frumusețea sa istorică.
Castelul Sturdza din Miclăușeni este o bijuterie arhitecturală ce a rezistat războaielor și trecerii timpului. Situat în comuna Butea, la granița dintre județele Neamț și Iași, castelul neogotic a fost construit pe parcursul a 24 de ani de către George Sturdza și Maria Ghica. Acesta a servit ca un loc de întâlnire pentru personalitățile vremii, fiind renumit pentru frumusețea sa interioară, cu detalii pictate manual și mobilă din lemn de trandafir. De asemenea, a adăpostit o bibliotecă impresionantă de 60.000 de volume. În prezent, castelul se află în restaurare, dar este deschis vizitatorilor, cu un bilet de intrare de 20 de lei.
Palatul Brătianu din București, situat pe strada Visarion, este o clădire cu o arhitectură impresionantă, dar puțin cunoscută de locuitorii capitalei. Construit în 1896 pentru familia Carlova, palatul a fost achiziționat în 1924 de Constantin Bebe Brătianu. Proiectat de arhitectul Ion N. Socolescu, palatul îmbină elemente neoromânești cu influențe Art Nouveau. De-a lungul timpului, clădirea a avut diverse destinații, inclusiv sediul Comitetului de partid în perioada comunistă, iar în prezent găzduiește Fundația Culturale Ion I. Brătianu. Deși nu este deschis publicului, palatul organizează evenimente culturale și dispune de o colecție valoroasă de arte și documente. Această bijuterie arhitecturală rămâne ascunsă privirilor, dar merită admirată în timpul expozițiilor.
Loredana Preda, cofondator Noblesse, a reabilitat Palatul Noblesse din București, o clădire istorică din 1881. Aceasta a început căutarea unei clădiri istorice în 2010 și a achiziționat Palatul, care fusese abandonat timp de 20 de ani, în 2012. Procesul de restaurare a durat aproape patru ani, incluzând consolidarea și amenajarea clădirii. Preda a dorit să transforme Palatul într-un sediu care să reflecte valorile companiei sale, Noblesse Group, dedicată arhitecturii și designului interior. Acum, Palatul este un spațiu creativ, dedicat organizării de evenimente și susținerii industriei creative.
Casa Poporului este un simbol al ambiției lui Nicolae Ceaușescu, fiind una dintre cele mai mari clădiri administrative din lume. Construcția a început în 1983, ca urmare a cutremurului din 1977, și a durat șapte ani, implicând peste 20.000 de muncitori, inclusiv 5.000 de soldați și 700 de arhitecți. Proiectată de arhitecta Anca Petrescu, clădirea are 1.100 de camere, 12 etaje și o înălțime de 84 de metri, ocupând o suprafață totală de 365.000 de metri pătrați. Estimată inițial la 1.75 miliarde dolari, costurile au crescut la 3 miliarde euro până în 2006. Casa Poporului deține recorduri mondiale, fiind cea mai scumpă clădire administrativă din lume, conform Guiness World Records.
O casă din Sibiu, construită acum 600 de ani, prezintă o fundație inedită pe piloni de lemn, similară cu cele din Veneția. Situată pe actuala stradă a Vopsitorilor, imobilul a fost realizat de meșteșugari sași care au folosit trunchiuri de arbori pentru a stabiliza solul mlăștinos, caracteristic zonei. Istoricul Zeno Karl Pinter, autor al unui studiu despre această construcție, afirmă că este unică în Sibiu, dar sugerează că ar putea exista și alte exemple similare. Această tehnică de construcție, întâlnită și în orașe precum Amsterdam, a fost folosită acolo unde solul nu este stabil. Casa a fost datată în secolul XV, iar descoperirile arheologice sugerează o legătură cu peisajul medieval, când Sibiul era înconjurat de bălți și canale, având un rol defensiv.
Laurențiu Paicu, fost concurent la MasterChef România, revine la pasiunea sa pentru designul interior după eliminarea din concurs. Arhitect cu o experiență de zece ani, Paicu a declarat că nu a fost întristat de ieșirea din competiție, considerând-o o experiență pozitivă. El continuă să lucreze la proiecte rezidențiale de lux, având clienți bogați care îi solicită servicii pentru vile și penthouse-uri. Paicu a subliniat că românii au început să aprecieze designul de calitate, depășind tendințele scandinave ieftine. De asemenea, a refuzat să se conformeze dorințelor clienților legate de feng-shui, concentrându-se pe funcționalitate și estetică. Arhitectul a evocat și dorința sa de a deveni designer vestimentar, dar a renunțat la această idee pentru a nu se confrunta cu dificultăți financiare.
Carol al II-lea a influențat profund arhitectura României prin stilul său sobru și grandios. Dorind să schimbe fața țării, el a promovat construcții de mari dimensiuni, inspirate de tradițiile românești, dar și de stiluri europene. Mentorul său elvețian și studiile cu Nicolae Iorga l-au determinat să aprecieze autoritarismul și ctitoririle monarhilor din trecut. Palatul Regal, dorit de el, a fost conceput cu elemente clasice, românești, în contrast cu stilul francez al predecesorului său. În plus, influențele americane au fost integrate în clădirile publice. Revista *Evenimentul Istoric* detaliază aceste aspecte și oferă informații despre arhitectura regală din România, fiind disponibilă atât în format tipărit, cât și digital.
O şcoală din suburbiile Australiei a fost desemnată Clădirea Anului 2024 la Festivalul Mondial de Arhitectură din Singapore. Şcoala Publică Darlington din Chippendale, Sydney, a învins peste 220 de proiecte, inclusiv zgârie-nori şi muzee. Inaugurată toamna trecută, clădirea are un design modern cu un acoperiş distinctiv, grădini amenajate şi spaţii exterioare. Proiectul reflectă legături cu cultura aborigenă, incluzând artă indigenă în design. Anul acesta, juriul a ales o clădire educaţională pentru a doua oară consecutiv, subliniind importanţa inovaţiei în educaţie.
