Guvernul SUA a cerut oficial ca Google să vândă browserul Chrome în cadrul unui proces antitrust major, după ce o instanță a stabilit că Google a încălcat legea antitrust. Această măsură ar putea duce la sancțiuni semnificative împotriva Google, afectând nu doar monopolul său în căutare, ci și ambițiile în domeniul inteligenței artificiale. Autoritățile antitrust susțin că vânzarea Chrome ar preveni reapariția unui monopol și au cerut interzicerea acordurilor exclusive cu companii precum Apple și Samsung, care au consolidat dominația Google. Cazul, care a început în 2020, va continua cu o audiere în aprilie 2025, iar Google a anunțat că va face apel. Această acțiune este comparată cu procesul împotriva Microsoft din anii 1990, având potențialul de a schimba fundamental piața tehnologică.
Google Chrome, evaluat la 20 de miliarde de dolari, ar putea fi vândut în urma unor măsuri antitrust. Departamentul Justiției din SUA a cerut judecătorului să impună vânzarea browserului, considerând că deținerea sa de către Google afectează competiția pe piață. Această acțiune vine în contextul unui caz antitrust care durează din timpul administrației Trump și continuă sub președintele Biden. Oficialii antitrust susțin că Chrome este esențial pentru afacerea de publicitate a Google, având peste 3 miliarde de utilizatori activi lunar. De asemenea, se discută despre măsuri care ar putea separa Chrome de alte produse Google, precum Android, și despre licențierea datelor folosite în căutări. Google contestă propunerile, afirmând că acestea ar dăuna consumatorilor și dezvoltatorilor.
Oficialii antitrust din SUA au decis să ceară vânzarea browserului Chrome de către Google. Aceasta este o acțiune fără precedent, având în vedere că Departamentul de Justiție a stabilit că Google a monopolizat ilegal piața căutărilor. Judecătorul federal Amit Mehta va analiza propunerile, care includ măsuri pentru inteligența artificială și sistemul de operare Android. Această acțiune ar putea schimba fundamental peisajul căutărilor online și al industriei de inteligență artificială, fiind cel mai agresiv demers împotriva unei companii de tehnologie din ultimele două decenii.
Departamentul de Justiție al Statelor Unite intenționează să ceară judecătorului din procesul antitrust al Google să oblige compania să vândă browserul Chrome. Această solicitare vine după ce judecătorul a decis că Google menține un monopol ilegal în căutări. Avocații guvernamentali argumentează că utilizarea Chrome pentru a promova produsele Google limitează canalele și stimulentele pentru concurență. Printre cerințele pregătite se numără separarea Android de serviciile Search și Google Play, fără a forța vânzarea Android. De asemenea, se propune ca Google să ofere mai multe opțiuni site-urilor pentru a preveni utilizarea conținutului lor de către produsele de inteligență artificială ale companiei. Reprezentanții Google contestă aceste măsuri, considerându-le excesive.
Departamentul de Justiție al SUA va solicita unui judecător să oblige Google să vândă browserul Chrome, în cadrul unei acțiuni menite să combată monopolurile Big Tech. Autoritățile antitrust, împreună cu statele implicate, vor propune și cerințe de licențiere a datelor. Aceasta vine după ce un judecător a stabilit că Google deține un monopol ilegal, procesând 90% din căutările online din SUA. Printre măsurile vizate se numără vânzarea Chrome și a platformelor asociate, precum Magazin Play, pentru a reduce influența Google și a oferi șanse de creștere concurenței. Google a catalogat aceste propuneri drept "radicale" și susține că depășesc problemele juridice existente.
Elon Musk a extins procesul împotriva OpenAI, acuzând Microsoft de monopolizarea pieței inteligenței artificiale. Noile acuzații, depuse în instanță, susțin că Microsoft și OpenAI au desfășurat practici anticoncurențiale pentru a elimina concurența. Musk, care a cofondat OpenAI, contestă transformarea acesteia dintr-o organizație non-profit într-o entitate profitabilă de 157 miliarde de dolari, cerând anularea acordului de licențiere cu Microsoft și dezvăluirea câștigurilor obținute ilegal. OpenAI a respins acuzațiile ca fiind nefondate, iar Musk a fost critic față de trecerea organizației la modelul de profit, mai ales în contextul investițiilor mari din partea Microsoft.
Elon Musk a extins procesul împotriva OpenAI, acuzând Microsoft de monopolizarea pieței inteligenței artificiale. În noile acuzații, depuse la tribunalul din Oakland, Musk susține că cele două companii au desfășurat practici anticoncurențiale pentru a marginaliza rivalii. Procesul, care se adaugă plângerii inițiale din august, implică acuzații că OpenAI și CEO-ul său, Samuel Altman, au priorizat profitul în detrimentul interesului public. Musk cere anularea acordului de licențiere dintre OpenAI și Microsoft și dezvăluirea câștigurilor obținute ilegal. OpenAI a respins acuzațiile, considerându-le nefondate. Musk, cofondator al OpenAI, critică tranziția organizației de la non-profit la profit, în contextul investițiilor masive primite de la Microsoft.
Elon Musk a actualizat procesul său împotriva OpenAI, adăugând acuzații antitrust împotriva Microsoft. În noua plângere depusă, Musk acuză cele două companii că încearcă să monopolizeze piața AI generativă și că au realizat o "fuziune de facto" pentru a elimina concurența. Microsoft, care a investit 14 miliarde de dolari în OpenAI, este acuzată că schimbă informații sensibile cu aceasta, iar Musk susține că fostul CEO al OpenAI, Sam Altman, a acționat în interes propriu. De asemenea, Musk a inclus în proces și compania sa, xAI, precum și o fostă membră a consiliului OpenAI, Shivon Zilis. OpenAI și Microsoft nu au comentat deocamdată pe marginea acestor acuzații.
Comisia Europeană a impus o amendă de 797,72 milioane de euro companiei Meta Platforms pentru practici abuzive legate de Facebook Marketplace. Această sancțiune a fost rezultatul unei investigații care a început în iunie 2021, în care s-a constatat că Meta a favorizat serviciul său de anunțuri online prin integrarea acestuia cu rețeaua socială Facebook, impunând condiții comerciale inechitabile altor furnizori de anunțuri clasificate. Meta a anunțat că va contesta decizia, dar va colabora pentru a soluționa problemele identificate. Această acțiune vine la doi ani după ce UE a acuzat compania de avantajuri incorecte în publicitate.
Comisia Europeană a impus o amendă de 797,72 milioane de euro Meta pentru abuz de poziție dominantă în contextul serviciului Facebook Marketplace. Executivul comunitar a constatat că Meta a legat acest serviciu de rețeaua socială Facebook, impunând condiții comerciale incorecte altor furnizori de anunțuri online. Comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager, a subliniat că acest comportament este ilegal conform reglementărilor UE antitrust. Meta intenționează să conteste amenda, dar va colabora cu autoritățile pentru a găsi o soluție. Această decizie vine după acuzații formulate în urmă cu doi ani, în care Meta a fost acuzată că a oferit un avantaj nedrept serviciului său de anunțuri. Amenzile pentru încălcarea reglementărilor UE antitrust pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri globală a companiilor implicate.
