Germania se angajează să nu se lase intimidată de Rusia după avertismentele partenerilor din Europa de Est, a declarat Annalena Baerbock, ministrul german de externe, într-o conferință de presă. Aceasta a participat la o reuniune a miniștrilor de externe din Polonia, Germania, Franța și Italia, unde a subliniat că Germania a greșit în trecut lăsându-se influențată de frica față de Rusia. Baerbock a menționat că, din 2014, Germania ar fi trebuit să asculte mai atent îndemnurile de a nu se baza pe promisiunile Kremlinului și de a investi în propria securitate. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a semnat o doctrină nucleară revizuită, avertizând că un atac convențional asupra Rusiei ar fi considerat o agresiune comună.
Uniunea Europeană a respins propunerea lui Josep Borrell de a suspenda dialogul politic cu Israelul în urma acțiunilor armatei israeliene în Fâșia Gaza. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, mai multe state membre, inclusiv Germania, Austria, Cehia, Ungaria și Ţările de Jos, nu au susținut inițiativa, iar decizia nu poate fi adoptată fără unanimitate. Borrell a subliniat că Israelul a ignorat promisiunile legate de respectarea dreptului internațional în conflictul din Gaza. În ciuda respingerii, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a exprimat deschiderea pentru acțiuni împotriva oficialilor israelieni care contestă drepturile palestinienilor. Uniunea Europeană continuă să reglementeze dialogul cu Israelul prin Acordul de Asociere din 2000, care se bazează pe respectarea drepturilor omului.
Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a avertizat China să nu sprijine cu echipamente militare invazia Rusiei în Ucraina. Aceasta a făcut declarația în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din UE de la Bruxelles, subliniind că susținerea Rusiei va avea consecințe pentru Beijing. De asemenea, Baerbock a anunțat că Uniunea Europeană va impune noi sancțiuni Iranului pentru livrarea de rachete balistice Rusiei. În discuțiile din Bruxelles, miniștrii au abordat și sprijinul pe care Rusia îl primește din partea Coreei de Nord, Chinei și Iranului. Un oficial al UE a menționat că există informații despre drone produse în China care sunt utilizate în conflictul din Ucraina, dar nu există dovezi directe ale transferurilor de materiale militare între cele două țări.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să permită Ucrainei să utilizeze armele primite pentru a ataca Rusia. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, Borrell a subliniat că Ucraina ar trebui să aibă capacitatea de a lovi sursa amenințărilor, nu doar să se apere. De asemenea, oficialii germani și lituanieni au discutat despre importanța sprijinului militar și despre incertitudinile legate de resursele Ucrainei. Recent, surse din SUA au confirmat că administrația Biden a permis Ucrainei să folosească rachetele ATACMS pentru a viza anumite ținte din Rusia, inclusiv trupe nord-coreene.
Olaf Scholz și Vladimir Putin au discutat timp de o oră la telefon, marcând prima discuție directă din 2022. Ultima lor conversație a avut loc în decembrie 2022, iar Scholz a fost adesea criticat pentru dialogurile anterioare cu liderul rus. Contextul actual este unul critic pentru Ucraina, care se pregătește pentru a treia iarnă de război, în condițiile în care Rusia vizează infrastructura energetică a țării. De asemenea, ministrul de Externe german, Annalena Baerbock, a cerut noi pachete de arme pentru Ucraina, în urma ruperii coaliției din Germania.
67% dintre germani se opun unei implicări mai mari în NATO, conform unui sondaj realizat de YouGov. Studiul, efectuat între 8 și 12 noiembrie pe un eșantion de peste 2.000 de alegători, arată că 41% doresc menținerea nivelului actual de participare, iar 16% pledează pentru o reducere a angajamentului sau retragerea din alianță. Susținerea pentru o implicare mai mare variază în funcție de afinitățile politice, cu 53% dintre susținătorii Liber-Democraților și 49% dintre cei ai Verzilor favorizând o implicare crescută, în contrast cu 27% dintre alegătorii AfD care doresc ieșirea din NATO. Criticile anterioare ale lui Donald Trump asupra aliaților europeni au amplificat discuțiile despre responsabilitatea Europei în securitate.
Majoritatea germanilor se opun unui rol extins de lider NATO pentru țara lor. Un sondaj YouGov arată că doar 33% dintre respondenți susțin o implicare mai mare în Alianța Nord-Atlantică, în urma realegerii lui Donald Trump. Aproximativ 41% preferă menținerea nivelului actual de participare, iar 16% doresc o reducere a rolului sau chiar retragerea din NATO. Susținătorii partidelor Liber-Democrat și Verzilor sunt mai înclinați să sprijine o implicare mai mare, în timp ce alegătorii AfD se pronunță pentru ieșirea din Alianță. În contextul criticilor lui Trump față de aliații europeni, oficialii germani subliniază necesitatea unei responsabilități sporite în politica de securitate.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a cerut mobilizarea imediată a ajutoarelor pentru Ucraina, în contextul în care cancelarul Olaf Scholz discută despre negocieri de pace cu Donald Trump. Baerbock a îndemnat opoziția conservatoare CDU/CSU să susțină ajutoarele pentru Ucraina, subliniind că blocajele în discuții sunt inacceptabile. Ea a accentuat importanța sprijinului pentru Ucraina, afirmând că tot ceea ce este necesar pentru a ajuta această țară trebuie mobilizat fără întârziere, în mijlocul dezbaterilor politice interne din Germania.
Jamshid Sharmahd, cetățean iraniano-german condamnat la moarte, a murit înainte de execuție, anunță autoritățile iraniene. Purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar din Iran, Asghar Jahangir, a declarat că decesul a avut loc săptămâna trecută, în contextul în care Sharmahd fusese acuzat de terorism. Germania a reacționat prin închiderea consulatului său în Iran și prin rechemarea ambasadorului, iar ministrul de externe Annalena Baerbock a condamnat regimul iranian pentru „jocurile politice cu ostatici”. Cancelarul Olaf Scholz a denunțat executarea disidentului, afirmând că a fost un scandal și că acesta nu a avut parte de un proces corect. Fiica lui Sharmahd a cerut pedepsirea Iranului pentru execuția tatălui său, solicitând returnarea trupului acestuia familiei.
Rusia a pierdut peste 700.000 de soldați în războiul din Ucraina; armata ucraineană a raportat pierderi de 1.300 de soldați ruși în ultimele 24 de ore. În același timp, Rusia a distrus patru sisteme HIMARS și a doborât 42 de drone ucrainene. În noaptea de duminică, forțele ucrainene au reușit să doboare 50 din cele 80 de drone rusești. Într-o vizită surpriză, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a reafirmat sprijinul Germaniei pentru Ucraina, în timp ce Uniunea Europeană și Coreea de Sud au cerut retragerea trupelor nord-coreene din Rusia. Aceste evoluții subliniază intensificarea conflictului și implicarea internațională în sprijinul Ucrainei.
