Angela Merkel își descrie întâlnirea cu Donald Trump din 2017 ca fiind problematică și plină de tensiuni. În memoriile sale, Merkel reflectează asupra fascinației lui Trump pentru liderii autocratici și subliniază că acesta nu părea interesat de soluționarea problemelor mondiale. De asemenea, ea remarcă faptul că Trump a evitat strângerea de mâini, a criticat Germania pentru primirea refugiaților și a anunțat retragerea SUA din acordul de la Paris, ceea ce a fost o lovitură pentru eforturile sale de a aborda schimbările climatice. Merkel concluzionează că o colaborare eficientă cu Trump nu era posibilă, având în vedere stilul său emoțional și tendințele de a transforma argumentele în critici.
Angela Merkel îl descrie pe Donald Trump ca fiind fascinat de Vladimir Putin și de liderii autocratici. În memoriile sale, care urmează să fie publicate, Merkel detaliază provocările întâmpinate în colaborarea cu Trump, evidențiind perspectiva sa antreprenorială asupra relațiilor internaționale. Fostul cancelar german a simțit nevoia să ceară sfaturi de la Papa Francisc privind modul de a lucra cu președintele american, subliniind diferențele fundamentale de abordare. Merkel a observat că Trump nu credea în cooperare, ci în competiție între națiuni, concluzionând că nu va exista o muncă comună pentru o lume interconectată. Această relație complexă este un subiect central în cartea sa, care ar putea oferi lecții valoroase pentru politicienii actuali.
Angela Merkel dezvăluie detalii despre relația sa cu Donald Trump; în cartea sa de memorii, fostul cancelar german menționează fascinația lui Trump pentru Putin. În timpul întâlnirii din 2017, Trump a pus numeroase întrebări despre președintele rus, iar Merkel a observat că liderul american era captivat de politicienii autocratici. De asemenea, Merkel a povestit cum Trump aborda discuțiile dintr-o perspectivă emoțională, în contrast cu abordarea sa bazată pe fapte. Aceasta a solicitat sfaturi de la Papa Francisc pentru a gestiona relația cu Trump, având în vedere tendința acestuia de a renunța la Acordurile climatice de la Paris. Merkel, un lider influent în Uniunea Europeană, a navigat prin provocări globale semnificative în timpul mandatului său.
Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, a recunoscut că a refuzat aderarea rapidă a Ucrainei la NATO din teama unei reacții din partea Rusiei. În memoriile sale, Merkel explică că a fost îngrijorată de un posibil răspuns militar al Moscovei. Publicația „Zeit” a publicat un fragment din cartea intitulată „Libertate”, care va fi lansată marți. În aceasta, Merkel evocă întâlniri cu lideri politici precum Donald Trump și Vladimir Putin, și discută despre summitul NATO din 2008, unde s-a discutat aderarea Ucrainei și Georgiei. Ea subliniază riscurile legate de Flota rusă din Marea Neagră și efectele compromisului realizat la acea vreme.
Angela Merkel a povestit despre prima întâlnire cu Donald Trump în 2017, evidențiind fascinația acestuia pentru Vladimir Putin. În cadrul discuției din Biroul Oval, Merkel a observat că Trump era captivant de președintele rus, având o viziune competitivă asupra relațiilor internaționale. De asemenea, Merkel a detaliat dificultățile întâlnirii, subliniind diferențele dintre abordările lor: Trump, emoțional, și ea, factică. În plus, fostul cancelar a discutat despre poziția sa față de aderarea Ucrainei la NATO, exprimând temeri legate de reacția Rusiei și subliniind că statutul de țară candidată nu ar fi oferit suficiente garanții de securitate. Această carte de memorii oferă o privire de ansamblu asupra complexității relațiilor internaționale și a provocărilor întâmpinate în timpul mandatului său.
Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, oferă detalii despre relația sa cu Donald Trump în noua sa carte. Aceasta subliniază diferențele de abordare dintre cei doi lideri, evidențiind modul în care Trump judeca totul din perspectiva unui antreprenor imobiliar, având o viziune competitivă asupra relațiilor internaționale. Merkel a solicitat chiar sfaturi de la Papa Francisc pentru a gestiona interacțiunile cu Trump, descriind întâlnirile lor ca fiind pe nivele diferite: emoțional pentru Trump și bazate pe fapte pentru ea. De asemenea, a observat fascinația lui Trump pentru liderii autoritari, în special pentru Vladimir Putin, ceea ce a complicat și mai mult relația dintre cele două părți.
Angela Merkel a încercat să încetinească aderarea Ucrainei la NATO în timpul mandatului său; în memoriile sale, fosta cancelar germană subliniază că integrarea noilor membri trebuie să sporească securitatea întregii Alianțe. În cartea "Libertate. Memorii 1954-2021", care va fi lansată marți, Merkel reflectează asupra summitului NATO din 2008, când s-a discutat despre candidaturile Ucrainei și Georgiei. Ea își exprimă îngrijorarea față de legăturile Ucrainei cu Rusia și de prezența Flotei ruse a Mării Negre, subliniind că situația complicată a Ucrainei ar putea crea riscuri pentru NATO. Merkel consideră că promisiunile NATO au reprezentat o provocare pentru interesele rusești, în special pentru Vladimir Putin.
Angela Merkel a încercat să frâneze apropierea rapidă a Ucrainei de NATO în contextul summitului din 2008, unde s-a discutat despre candidaturile Ucrainei și Georgiei. În cartea sa, fosta lideră a CDU subliniază că integrarea noilor membri trebuie să sporească securitatea NATO, nu doar a statelor candidate. Merkel își exprimă îngrijorarea față de legăturile Ucrainei cu Rusia, în special din cauza prezenței Flotei ruse a Mării Negre și a situației din Crimeea. Ea recunoaște că majoritatea populației ucrainene nu susținea aderarea la NATO în acel moment. De asemenea, Merkel discută despre compromisurile făcute, care au afectat aspirațiile Ucrainei și Georgiei, considerând că promisiunile NATO au provocat Rusia. Cartea sa va fi publicată în peste 30 de țări.
Angela Merkel a încercat să încetinească o apropiere rapidă a Ucrainei de NATO în timpul mandatului său, din cauza temerilor legate de represaliile Rusiei. În memoriile sale, publicate de cotidianul Die Zeit, Merkel reflectează asupra summitului NATO din 2008, când s-au discutat candidaturile Ucrainei și Georgiei. Ea subliniază că integrarea noilor membri ar trebui să sporească securitatea NATO, nu doar a statelor candidate. Merkel își exprimă îngrijorarea față de legăturile Ucrainei cu Rusia, în special cu privire la Flota rusească a Mării Negre. De asemenea, ea recunoaște că o minoritate din populația Ucrainei susținea aderarea la NATO, iar lipsa unui plan clar de acțiune a afectat aspirațiile Ucrainei, provocând critici din partea Kievului. Cartea sa va fi disponibilă în peste 30 de țări.
Angela Merkel a încercat să încetinească eforturile Ucrainei de a adera rapid la NATO în timpul mandatului său, conform unei cărți de memorii publicate în avans de ziarul german Die Zeit. În lucrarea sa, intitulată „Freedom. Memorii 1954 - 2021”, Merkel reflectează asupra summitului NATO din 2008, unde s-au discutat candidaturile Ucrainei și Georgiei. Fostul cancelar își exprimă îngrijorarea față de posibilele represalii militare rusești și subliniază că adăugarea de noi membri ar trebui să îmbunătățească securitatea întregii Alianțe. De asemenea, ea menționează că doar o minoritate din populația ucraineană dorea aderarea la acel moment, considerând că statutul de candidată nu ar fi protejat Ucraina de agresiunea lui Putin. Merkel se întreabă retoric despre posibilitatea unei intervenții militare a NATO în cazul unei agresiuni rusești.
