Opoziția din Serbia a blocat tribunalul din Novi Sad, solicitând progrese în ancheta prăbușirii acoperișului gării, incident soldat cu 15 morți. Deputații opoziției, susținuți de personalități politice, au protestat timp de ore, nemulțumiți de lipsa de acțiune a autorităților. Acoperișul s-a prăbușit pe 1 noiembrie, ucigând 14 persoane, iar o victimă rănită a decedat ulterior. Deși au fost audiate peste 70 de persoane, nimeni nu a fost arestat, iar președintele Aleksandar Vucic a promis demisii în rândul oficialilor. Incidentul a generat indignare publică, fiind asociat cu corupția endemică.
Pe 1 noiembrie, prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a dus la moartea a 14 persoane, inclusiv copii. Acest incident a generat proteste masive în Serbia, unde mii de oameni cer demisia prim-ministrului Milos Vucevic și a altor lideri politici. Victimele, cu vârste între 6 și 74 de ani, au fost omagiate de președintele Aleksandar Vucic, care a fost criticat pentru comentariile sale. Demonstrațiile sub sloganul „corupția ucide” continuă, iar manifestanții denunță nepotismul și cer o investigație transparentă asupra renovărilor gării, gestionate de un consorțiu chinez. Peste 70 de persoane au fost audiate, dar până acum nu s-au efectuat arestări.
Relațiile dintre Serbia și Ungaria sunt mai puternice ca niciodată, a declarat președintele sârbi Aleksandar Vucic după întâlnirea cu premierul ungar Viktor Orban la Budapesta. Cei doi lideri au discutat despre proiecte importante în domeniul transporturilor și energiei, incluzând o linie de tren de mare viteză ce va conecta Belgradul de Budapesta, planificată pentru lansare în martie 2026, reducând timpul de călătorie la aproximativ două ore și patruzeci de minute. De asemenea, s-a discutat despre construirea unei conducte petroliere între cele două țări, cu un cost estimat de 150 de milioane de euro pentru secțiunea sârbească. Vucic a sugerat și vânzarea de către Ungaria a unei părți din centrala nucleară de la Paks către Serbia, subliniind importanța diversificării rutelor de aprovizionare cu petrol.
Serbia își întărește constant forțele armate, reintroducând serviciul militar obligatoriu și achiziționând armament modern. Președintele Aleksandar Vucic a justificat această decizie prin amenințările externe, subliniind necesitatea unei armate puternice. Serbia se află pe primul loc în Balcani în clasamentul Global Firepower, având un arsenal diversificat, inclusiv avioane de luptă Rafale și tancuri T-72. În plus, Serbia își extinde forțele speciale prin programul „Proiect 5000”, care preconizează formarea a 5.000 de comando-uri. Aceste mișcări au stârnit temeri în rândul vecinilor, care se tem de o posibilă escaladare a tensiunilor în regiune. În contextul geopolitic actual, Serbia își caută sprijinul în relațiile cu Rusia, China și Occident, ceea ce complică și mai mult situația din Balcani.
Președintele Serbiei a anunțat un salariu mediu de 1.150 de euro în 2026, dar experții economici avertizează asupra impactului inflației. Dragoljub Rajić, economist, subliniază că Serbia a avut cea mai mare inflație din Europa în ultimii doi ani, ceea ce a afectat creșterea economică. El afirmă că rata inflației va determina efectiv puterea de cumpărare a cetățenilor. Milan Kovačević completează că, deși salariul mediu ar putea atinge obiectivul, puterea de cumpărare a crescut cu doar 20% din 2014 până în 2023, iar inflația trebuie luată în considerare în discuțiile despre salarii. Acești factori sugerează că, în ciuda creșterii nominale a salariului, efectele reale asupra economiei pot fi limitate.
Mii de persoane au protestat la Belgrad împotriva guvernului sârbo, cerând răspunsuri după moartea a 14 oameni în gara din Novi Sad. Incidentul, în care a cedat acoperișul exterior al gării, a avut loc acum 10 zile, iar până acum nu s-au oferit explicații clare despre cauzele acestuia. Criticii guvernului, inclusiv partidele de opoziție, acuză corupția în rândul autorităților, susținând că aceasta afectează viața publică din Serbia. Președintele Aleksandar Vucic, aflat la o conferință internațională, a declarat că protestele sunt rezultatul unei „mass-media antisârbe”. Ministrul Construcțiilor a demisionat la scurt timp după tragedie.
Mii de manifestanți au ieșit pe străzile din Belgrad pentru a cere arestarea celor responsabili pentru tragedia din gara de la Novi Sad, unde 14 persoane au murit pe 1 noiembrie. Protestele, organizate de activiștii de opoziție, au fost o reacție la neglijența și corupția autorităților, care nu au reținut pe nimeni după incident. Avocatul Jovan Rajic a declarat că tragedia a fost cauzată de corupție și lăcomie, iar protestatarii au solicitat publicarea contractelor secrete pentru reconstrucția gării. Dacă cererile nu sunt îndeplinite, opoziția va iniția o moțiune de cenzură. Politicienii de la putere au respins acuzațiile de corupție, în ciuda protestelor masive.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, susține că primirea României în Uniunea Europeană a fost o decizie „politică”. El acuză Bruxelles-ul că ține Serbia în afara blocului comunitar din cauza refuzului său de a impune sancțiuni Rusiei. În cadrul summitului Comunității Politice Europene de la Budapesta, Vucic a declarat că economia Serbiei este mai puternică decât a multor membri actuali ai UE la momentul aderării lor. De asemenea, a solicitat un acord de încetare a focului în Ucraina, subliniind că nu există un învingător în război și că pacea ar fi benefică pentru Europa. Serbia este candidată la aderare din 2012, având deschise 22 din cele 35 de capitole de negociere.
Serbia își dezvoltă un program ambițios de înarmare pentru forțele armate, achiziționând avioane de luptă franceze Rafale și elicoptere de atac rusești. De asemenea, a cumpărat sisteme de apărare aeriană chineze și drone iraniene, ceea ce a generat îngrijorări în rândul țărilor vecine. Conducerea sârbească promovează o viziune a unei „Lumi sârbe”, similară cu conceptul de „Serbie Mare”, care a fost bine primit de sârbi din Kosovo și Bosnia. Aceste acțiuni, alături de desfășurări militare la granița cu Kosovo, sugerează o intensificare a tensiunilor în regiune, iar reacțiile internaționale, inclusiv din partea SUA și NATO, au fost rapide și ferme.
Președintele sârba Aleksandar Vucic acuză Uniunea Europeană de opunere la integrarea Serbiei din cauza refuzului țării de a impune sancțiuni Rusiei. Participând la summitul Comunității Politice Europene de la Budapesta, Vucic a subliniat că economia Serbiei este cea mai puternică din Balcanii de Vest, dar a criticat UE pentru că nu recunoaște acest aspect. El a menționat că Serbia a trimis ajutoare Ucrainei în valoare de 52 de milioane de euro, în ciuda legăturilor tradiționale cu Rusia. Vucic a cerut, de asemenea, un acord de încetare a focului în Ucraina, afirmând că pacea ar fi benefică pentru întreaga lume, în special pentru Europa. De asemenea, a subliniat necesitatea ca Europa să acționeze strategic și să nu se piardă în proceduri birocratice.
