Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a decis să nu candideze pentru funcția de cancelar, facilitând astfel candidatura lui Olaf Scholz. Această decizie a fost anunțată printr-un mesaj video, în care Pistorius a comunicat conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) despre alegerea sa. În urma destrămării coaliției conduse de Scholz, se preconizează că acesta va fi nominalizat din nou pentru conducerea unui nou cabinet SPD în cadrul unei reuniuni programate pentru luni. Alegerile anticipate din februarie se anunță provocatoare, cu blocul conservator CDU/CSU având un avans semnificativ în sondaje, în ciuda popularității actuale a lui Pistorius, care este mult mai bine văzut de alegători decât Scholz.
Mircea Geoană a declarat că nu va numi niciodată un premier de la AUR în cazul în care va deveni președinte. El a subliniat că, în mod clar, un astfel de premier nu este o opțiune, având în vedere cum se prezintă partidul în prezent. Geoană a adăugat că, dacă Gigi Becali ar prelua conducerea AUR, discuția ar putea fi diferită în viitor. Candidatul independent a menționat că va fi un președinte neutru față de partide și că este dispus să convoace alegeri anticipate, dacă acest lucru ar fi necesar pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. În plus, el a afirmat că intrarea sa în turul doi al alegerilor ar exclude un rezultat favorabil pentru AUR.
Olaf Scholz apără decizia de a discuta cu Putin, subliniind importanța dialogului; Cancelarul german a declarat că discuția telefonică de vineri cu președintele rus nu indică o schimbare în gândirea acestuia, dar a fost necesară pentru a-i transmite că sprijinul internațional pentru Rusia este în scădere. Scholz a recunoscut că opinia lui Putin despre război rămâne neschimbată, ceea ce este îngrijorător. Criticile la adresa cancelarului, inclusiv din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, subliniază tensiunile interne în Germania, cu alegeri anticipate la orizont, în contextul în care Scholz se confruntă cu provocări din partea partidelor populiste.
FDP a elaborat un plan de ieșire din coaliția tripartită cu două luni înainte de căderea Guvernului; publicațiile germane Die Zeit și Süddeutsche Zeitung au dezvăluit că, în timpul discuțiilor secrete de la Potsdam din septembrie, oficialii FDP au schițat un scenariu pentru a răsturna guvernul. Această întâlnire a inclus și ministrul de Finanțe, Christian Lindner, care a fost demis în noiembrie de către cancelarul Olaf Scholz. Conducerea FDP a creat un plan detaliat, inclusiv un document de politică economică despre care știa că va fi inacceptabil pentru partenerii de coaliție. Coaliția s-a destrămat pe 6 noiembrie, iar alegeri anticipate vor avea loc pe 23 februarie 2025.
Apelul lui Scholz către Putin a stârnit controverse în rândul liderilor occidentali. Cancelarul german a avut o convorbire de o oră cu președintele rus, prima de aproape doi ani, cu trei luni înainte de alegerile anticipate, unde se confruntă cu o opoziție puternică. Scholz a declarat că a fost esențial să transmită lui Putin că sprijinul pentru Rusia se diminuează. Criticii, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, consideră că acest apel subminează solidaritatea occidentală. În contextul intensificării contactelor dintre liderii occidentali și Kremlin, Scholz a subliniat importanța dialogului pentru Europa, în special în fața posibilelor schimbări în politica americană.
Olaf Scholz se va adresa Bundestagului pentru prima dată de la prăbușirea guvernului german, după ce a demis ministrul de finanțe, Christian Lindner, ceea ce a dus la sfârșitul coaliției și la anunțarea alegerilor anticipate pe 23 februarie. Scholz va prezenta un vot de neîncredere pe 16 decembrie, cu o lună mai devreme decât planificase inițial. Discursul său, programat pentru ora 13.00 CET, va fi urmat de două ore de dezbateri, în cadrul cărora va interveni și liderul opoziției, Friedrich Merz. Absența lui Robert Habeck, adjunctul lui Scholz, se datorează unei defecțiuni a avionului guvernamental, blocat la Lisabona.
Încrederea investitorilor în economia Germaniei a scăzut brusc, ajungând la 7,4 puncte, pe fondul haosului politic și al alegerii lui Donald Trump. Aceasta este o scădere semnificativă față de 13,1 puncte în luna precedentă, iar sectorul de producție se confruntă cu stagnare. Volkswagen a anunțat posibilitatea închiderii unor fabrici, iar companiile din industrie se confruntă cu un deficit de comenzi. Instabilitatea politică s-a agravat după demiterea ministrului de finanțe, iar alegerile anticipate sunt planificate pentru 23 februarie. Banca Centrală Europeană va reduce costurile de împrumut pentru a sprijini economia, afectată de aceste provocări.
Germania va organiza alegeri legislative anticipate pe 23 februarie 2025 după destrămarea coaliției de guvernământ condusă de cancelarul Olaf Scholz. Decizia a fost stabilită în urma discuțiilor cu principalul partid de opoziție, CDU/CSU. Cancelarul va solicita un vot de încredere în Bundestag pe 16 decembrie, iar dacă va pierde acest vot, președintele Frank-Walter Steinmeier va avea trei săptămâni pentru a dizolva camera, urmată de organizarea alegerilor în termen de 60 de zile. Coaliția tripartită, formată din SPD, Verzi și liberali, s-a destrămat după demiterea ministrului liberal de finanțe, Christian Lindner, din cauza neînțelegerilor privind politica economică.
Germania se află într-o criză politică profundă după ce cancelarul Olaf Scholz a pierdut sprijinul politic. Coaliția sa de guvernare, formată din SPD, Verzi și FDP, s-a destrămat recent, iar Scholz va solicita un vot de încredere în Bundestag pe 16 decembrie. Odată ce va pierde încrederea, președintele Frank-Walter Steinmeier va avea la dispoziție trei săptămâni pentru a dizolva camera inferioară, iar noile alegeri ar urma să aibă loc în termen de 60 de zile. CDU/CSU, principala formațiune de opoziție, este deja în campanie electorală, având un avantaj semnificativ în sondaje. În ciuda dificultăților, Olaf Scholz își menține poziția de lider al SPD, în timp ce popularitatea sa scade.
Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie 2025. Partidul Social Democrat (SPD), partenerii săi de coaliție Verzii și principalul partid de opoziție, creștin-democrații (CDU/CSU), au convenit asupra acestei date în urma negocierilor de la Berlin, conform agenției de presă DPA. Acordul a fost realizat după prăbușirea guvernului de coaliție stânga-liberal al cancelarului Olaf Scholz, cauzată de dispute cu liberalii din Partidul Democraților Liberi (FDP) pe tema politicii economice. Deși Scholz a sugerat un vot de încredere în ianuarie, opoziția a cerut ca alegerile să aibă loc cel târziu în februarie. Decizia finală va fi luată de președintele Frank-Walter Steinmeier, care va gestiona procesul de dizolvare a parlamentului.
