Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat lista celor 950 de secții de votare din străinătate pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Lista include adresele acestora și poate fi accesată pe site-ul MAE. În plus, MAE, împreună cu organizația Code for Romania/Commit Global, a dezvoltat o hartă interactivă pentru a ajuta cetățenii români din afaceri să identifice cele mai apropiate secții de votare. Această inițiativă face parte dintr-un protocol de colaborare pentru a îmbunătăți comunicarea publică și a promova soluții digitale sustenabile.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat materiale informative pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare. Acestea includ Ghidul pentru alegerile prezidențiale și Ghidul pentru alegerile parlamentare din 2024, tipărite în 58.000 de exemplare și distribuite în secții. AEP a creat și clipuri video explicative pentru activitățile desfășurate în preziua și ziua votului, disponibile pe site-ul oficial și pe YouTube. De asemenea, AEP a organizat peste 450 de sesiuni de instruire pentru președinți și operatori de calculator, având ca scop dotarea acestora cu informațiile necesare pentru un proces electoral corect și transparent. Deținerea funcției de membru al biroului electoral implică responsabilitatea autorității de stat, iar profesionalismul acestora este esențial pentru desfășurarea democratică a alegerilor.
Meteorologii Accuweather au anunțat prognoza meteo pentru zilele alegerilor din 2024. În 24 noiembrie, când va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, vremea va fi însorită, cu temperaturi maxime de 7 grade în București. Pe 1 decembrie, ziua alegerilor parlamentare, termometrele nu vor depăși 5 grade, iar pe 8 decembrie, la turul 2 al alegerilor prezidențiale, se așteaptă maxime de 3 grade și minime de 0 grade. Aceste condiții meteo pot influența participarea alegătorilor la vot.
Compania Villa Vie Residences a lansat un pachet de croazieră de patru ani numit „Skip Forward”, imediat după ce Donald Trump a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din 2024. Acest program, parte din inițiativa „Tour La Vie”, permite pasagerilor să călătorească continuu pe mare, începând din orice port, explorând destinații globale emblematice, la un preț de 40.000 de dolari pe an. Costul total pentru pachetul de patru ani este de 159.999 de dolari pentru o cabină dublă și 255.999 de dolari pentru o cabină single. CEO-ul companiei, Mikael Petterson, a menționat că acest pachet a fost creat pentru cei care doresc să evite rezultatul alegerilor, subliniind că mulți clienți sunt conservatori. Această inițiativă vine după promovarea altor pachete destinate pensionarilor, cum ar fi „Endless Horizons”, care oferă un stil de viață fără griji financiare.
Ministerul Educaţiei a stabilit că în zilele de vineri nu se impune suspendarea cursurilor la unităţile de învăţământ unde sunt secţii de votare. În cadrul unei videoconferinţe cu inspectorii şcolari generali, s-a discutat despre pregătirea şcolilor pentru alegeri. De asemenea, în zilele de luni, modificările de program pot fi aprobate doar în situaţii excepţionale, cu avizul inspectoratelor şcolare. Orice modificare va fi comunicată rapid părinţilor şi elevilor. Alegerile prezidenţiale se vor desfăşura pe 24 noiembrie, iar cele parlamentare pe 1 decembrie, fiind organizate majoritatea secţiilor de votare în unităţi de învăţământ.
Cătălin Predoiu subliniază necesitatea unui proces electoral corect în contextul alegerilor pentru Președinția României și Parlament. Ministrul Afacerilor Interne a cerut sancționarea derapajelor legale, inclusiv tentativelor de cumpărare a voturilor. El a reafirmat angajamentul MAI față de legalitate, responsabilitate și neutralitate politică. Predoiu a îndemnat angajații ministerului, inclusiv polițiștii și militarii, să mențină o conduită profesională exemplară în desfășurarea alegerilor, pentru a asigura un climat de ordine și siguranță publică.
Dana Pascu, consultant în strategie independent, critică campania electorală din 2024 pentru lipsa de soluții concrete la problemele cetățenilor. Aceasta observă că materialele de comunicare sunt slab concepute și că nu există un diferențiator real între candidați. Pascu subliniază că agențiile de publicitate nu au fost implicate semnificativ, iar mesajele electorale sunt superficiale și agresive. De asemenea, ea atrage atenția asupra influenței partidelor politice asupra mass-media, ceea ce distorsionează informațiile disponibile alegătorilor. În concluzie, Pascu consideră că alegerile actuale sunt o risipă de resurse și o amenințare la adresa democrației, votând, în cele din urmă, cu cel care prezintă cel mai mic potențial de dezastru.
Revoluția din 1989 nu s-a finalizat. Fostul ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, subliniază importanța alegerilor din 2024, considerându-le cruciale pentru viitorul țării. El afirmă că, deși s-au înregistrat progrese, România se confruntă în continuare cu vestigii ale comunismului și cu o economie predominant de stat. Zuckerman îndeamnă românii să susțină democrația și meritocrația, avertizând asupra influențelor externe negative și a corupției. El propune un model economic bazat pe piețe libere și întreprinderi private, subliniind necesitatea unei guvernări eficiente. Fostul diplomat consideră că România are potențialul de a deveni o țară prosperă, dar pentru aceasta este nevoie de un leadership curajos, cum ar fi Nicolae Ciucă, care promovează reformele necesare.
Părtinirea presei de stânga îi afectează pe Democrați, subminându-le încrederea în mass-media. Deși jurnaliștii au tendința de a favoriza stânga, acest lucru a început să aibă consecințe negative pentru Democrați. Încrederea publicului în presă a scăzut dramatic, iar sondajele arată că doar 57% dintre Democrați mai au multă încredere în mass-media. Astfel, jurnaliștii care ar trebui să informeze alegătorii contribuie la o percepție distorsionată a realității politice, ceea ce afectează negativ campaniile electorale. Cu toate acestea, Democrații continuă să se bazeze pe o presă care nu le oferă sprijinul necesar, ceea ce le îngreunează perspectivele electorale.
Instituțiile de forță din România se mobilizează pentru cele mai complexe alegeri din istorie. Ministerul Afacerilor Interne va desfășura zeci de mii de polițiști, jandarmi și mascați în cele trei zile de vot, o premieră pentru țară. Centrul de monitorizare, situat în sediul MAI, va supraveghea în timp real peste 18.000 de secții de votare, cu o echipă de 43.000 de oameni în teren. Ofițerii vor analiza orice incident, de la fraude electorale la violențe, și vor coordona intervențiile rapide. Securitatea buletinelor de vot va fi asigurată non-stop, iar toate sesizările vor fi tratate cu prioritate, având în vedere experiențele anterioare cu fraude.
