Elena Lasconi se prezintă ca singurul candidat din afara sistemului corupt. Aceasta își propune să încheie cele 35 de ani de eșec și corupție printr-o reformă radicală. Printre motivele pentru care românii ar trebui să o voteze se numără angajamentul de a curăța instituțiile statului de abuzuri și de a stopa risipa în cheltuielile guvernamentale. Lasconi promite creșterea economiei, îmbunătățirea salariilor, reformarea sistemelor de sănătate și educație, precum și restabilirea mândriei naționale. Aceasta își dorește ca România să fie respectată pe plan internațional, oferind o alternativă viabilă la actuala clasă politică.
Echipa PNL Cluj se angajează să sprijine realizarea unor proiecte de mare importanță pentru județ, precum Spitalul Pediatric Monobloc, Spitalul Regional de Urgență Cluj și metroul din Cluj-Napoca. De asemenea, se propun investiții în infrastructură, cum ar fi centura metropolitană și trenul metropolitan Bonțida-Jucu-Apahida. Președintele PNL Cluj, Daniel Buda, subliniază importanța colaborării cu Nicolae Ciucă, candidatul PNL la Președinția României, pentru implementarea programului liberal. PNL Cluj își dorește să continue realizările anterioare și să dezvolte proiecte în beneficiul comunității, solicitând sprijinul clujenilor în alegerile din 1 Decembrie.
Nicolae Ciucă a subliniat necesitatea de a împiedica partidele AUR și SOS să influențeze rezultatul alegerilor; acestea sunt considerate portavocea Moscovei în România. Liderul PNL a declarat că trebuie să se actioneze ferm pentru a asigura un parcurs de dezvoltare economică și consolidare a rolului României în zona Mării Negre și estul Europei. Ciucă a accentuat importanța de a preveni denaturarea alegerilor de la sfârșitul acestui an, subliniind astfel o direcție clară în politica românească.
Donald Trump revine la Casa Albă după o victorie convingătoare la alegerile din 5 noiembrie. Românii care trăiesc în Statele Unite întâmpină această schimbare cu sentimente mixte; unii sunt optimiști, în timp ce alții se simt dezamăgiți. FANATIK a discutat cu mai multe personalități românești din SUA pentru a surprinde atmosfera de dincolo de ocean și a înțelege cum percep aceștia noua realitate politică. Opiniile variază, reflectând diversitatea de reacții la revenirea lui Trump și la impactul pe care aceasta îl va avea asupra relațiilor internaționale.
Donald Trump a fost reales președinte, deși are dosare penale în desfășurare. Pe 26 noiembrie, judecătorul din New York urmează să pronunțe sentința în cazul său legat de plățile către actrița porno Stormy Daniels. Aceasta este o situație fără precedent, având în vedere că un acuzat penal nu a mai fost ales în funcția de președinte. Judecătorul Juan Merchan are termen până pe 12 noiembrie să decidă dacă va menține condamnarea, iar avocații lui Trump ar putea solicita o amânare a sentinței pentru a putea face apel. Dacă sentința este pronunțată, Trump riscă până la patru ani de închisoare, dar ar putea primi și o pedeapsă mai ușoară. De asemenea, victoria sa în alegeri ar putea influența cazurile federale, iar Trump a declarat că intenționează să demită procurorul special Jack Smith, care se ocupă de aceste dosare. În cazul în care Trump își asumă funcția, este incert dacă un judecător de stat poate continua urmărirea penală a unui președinte ales, ceea ce ar putea bloca procesele penale.
Maia Sandu a câștigat un nou mandat de președinte al Republicii Moldova după ce a obținut 55,10% din voturi în turul 2 al alegerilor, învingându-l pe Alexandr Stoianoglo, care a primit 44,90%. Comisia Electorală Centrală a anunțat că rezultatele finale vor fi publicate luni dimineață. Maia Sandu a mulțumit alegătorilor pentru susținere, subliniind că au oferit o lecție de democrație. Felicitări au venit și din partea premierului României, Marcel Ciolacu, precum și a liderilor europeni, Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, care au apreciat victoria sa în pofida provocărilor externe. Maia Sandu, prima femeie președinte a Moldovei, este cunoscută pentru angajamentele sale pro-europene și lupta împotriva corupției.
Economia SUA a crescut cu 2,8% în trimestrul al treilea, ușor sub așteptările analiștilor. Această performanță economică, deși mai mică decât prognoza de 3,1%, sugerează o economie robustă, cu cheltuieli de consum susținute de inflația în scădere și câștigurile salariale în creștere. În contextul alegerilor prezidențiale iminente, această creștere ar putea influența votul alegătorilor indeciși în favoarea Kamalei Harris, care poate folosi aceste date pentru a susține continuitatea politicilor actualei administrații. Totuși, sondajele arată o competiție strânsă cu Donald Trump, iar percepția americanilor asupra economiei rămâne complexă, cu îngrijorări legate de costurile vieții.
Dezbaterea electorală dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo a evidențiat tensiunile legate de relațiile Moldovei cu România și Rusia. Sandu l-a provocat pe Stoianoglo să explice dacă România va susține un „om al Moscovei”, referindu-se la acuzațiile de legături cu Kremlinul. Stoianoglo a criticat lipsa proiectelor concrete de infrastructură între Chișinău și București, subliniind nevoia de acțiuni, nu doar declarații. De asemenea, el a respins acuzațiile de pro-rusism, afirmând că este un susținător al Uniunii Europene, dar a criticat organizarea referendumului pentru apartenența la UE, considerându-l un instrument politic. Tensiunile au fost palpabile, fiecare candidat încercând să-și întărească poziția în fața alegătorilor, cu un accent pe viitorul pro-european al Moldovei.
Cristian Tudor Popescu (CTP) a criticat dur prestația lui Alexandr Stoianoglo în dezbaterea electorală cu Maia Sandu, menționând că acesta a evitat să răspundă la întrebările legate de investițiile Rusiei în Republica Moldova. CTP a subliniat că Stoianoglo nu a reușit să ofere dovezi concrete și a adus argumente bizare, sugerând că țara este necoruptă deoarece nu a fost arestat niciun om de afaceri. De asemenea, gazetarul a evidențiat fluența lui Stoianoglo în limba rusă, comparativ cu dificultățile sale în română, ceea ce, în opinia sa, justifică titlul de „om al Moscovei” atribuit de Maia Sandu. Dezbaterea a avut loc pe 27 octombrie, cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru 3 noiembrie.
Dezbaterea electorală din Republica Moldova a avut loc la Palatul Republicii, fiind transmisă în direct. Maia Sandu l-a provocat pe contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, întrebându-l dacă România va susține "omul Moscovei", referindu-se la el. Stoianoglo a acuzat lipsa proiectelor de infrastructură între cele două țări și a criticat guvernarea Sandu pentru incompetență, în timp ce aceasta a subliniat progresele economice realizate sub mandatul său. Dezbaterea a fost structurată fără moderator și a inclus întrebări reciproce, fiecare candidat având ocazia să își expună viziunea pentru viitorul Moldovei. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale este programat pentru 3 noiembrie.
