Ucraina a primit sprijin militar semnificativ de la diverse țări în ultimele 1.000 de zile de război. Germania se află pe locul doi în clasamentul ajutoarelor, cu 11,1 miliarde de dolari, urmată de Marea Britanie cu 10,1 miliarde. Danemarca și Olanda completează top 5, oferind 7 miliarde, respectiv 5,5 miliarde de dolari. Deși Franța este o putere economică, aceasta se situează pe locul opt cu 3,4 miliarde de dolari, fiind depășită de Suedia și Polonia. Viitorul ajutoarelor devine incert, mai ales cu posibila revenire a lui Donald Trump la conducerea SUA, care a arătat o diminuare a interesului pentru sprijinul Ucrainei. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, speră la o soluție diplomatică până în 2025. În ceea ce privește ajutoarele financiare și umanitare, Uniunea Europeană devine al doilea mare susținător al Ucrainei, după SUA.
Victoria electorală a lui Trump obligă Coreea de Sud să reevalueze politica de trimitere a armelor în Ucraina. Guvernul sud-coreean analizează acum dacă va continua să nu ofere ajutoare letale, având în vedere poziția lui Trump și posibilele sale efecte asupra sprijinului internațional pentru Ucraina. Surse din agențiile de presă sugerează că Seul este mai puțin predispus să trimită muniție, cu excepția unor acțiuni suplimentare din partea Coreei de Nord sau a unei clarificări a poziției lui Trump. În trecut, Coreea de Sud a considerat trimiterea de personal militar și informații în Ucraina, ca reacție la implicarea Coreei de Nord alături de Rusia.
Zelenski a sugerat posibilitatea dezvoltării unei bombe nucleare dacă ajutoarele militare din SUA sunt reduse. Deși Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în 1996, țara are capacități tehnice și resurse pentru a construi o bombă din plutoniu, similară cu cea folosită în 1945 la Nagasaki. Această discuție a apărut după ce Trump a fost de acord cu ultimatumul lui Zelenski privind aderarea Ucrainei la NATO. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a respins însă aceste informații, reafirmând angajamentul țării față de Tratatul de neproliferare a armelor nucleare și negând intențiile de a dezvolta arme nucleare. În contextul geopolitic actual, unii analiști consideră că retragerea ajutoarelor militare ar putea duce la o intensificare a tensiunilor în regiune.
Donald Trump Jr. a reluat promisiunea tatălui său de a reduce finanțarea pentru Ucraina după ce Donald Trump a câștigat alegerile. Într-o postare pe Instagram, el a distribuit un clip cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, adăugând un mesaj ironic: „Mai ai 38 de zile până la pierderea alocației”. Această afirmație reflectă criticile constante ale lui Trump și ale susținătorilor săi față de administrația Biden, care a alocat miliarde de dolari pentru sprijinul Ucrainei. Trump a sugerat anterior că Zelenski ar putea fi nevoit să cedeze teritorii Rusiei pentru a încheia conflictul, o idee respinsă de Kiev. În prezent, administrația Biden caută să finalizeze un ajutor de peste 6 miliarde de dolari pentru Ucraina înainte de învestirea lui Trump pe 20 ianuarie.
Rusia își intensifică atacurile asupra Podului Zatoka, cunoscut și sub numele de „Podul României”, cu scopul de a izola complet orașul Odesa. Această strategie, ordonată de ministrul Apărării rus, Andrei Belousov, vizează limitarea fluxului de ajutoare militare către Ucraina, prin atacuri repetate cu drone și rachete Iskander. Podul Zatoka, un coridor esențial pentru aprovizionarea trupelor ucrainene, a fost atacat în mod constant, iar infrastructura vitală pentru primirea ajutoarelor a fost grav afectată. În ultimele zile, Rusia a lansat un număr mare de atacuri aeriene, vizând nu doar podul, ci și portul Izmail și alte zone din regiunea Odesa, ceea ce complică și mai mult accesul Ucrainei la provizii militare. Analiștii militari consideră că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai largă de slăbire a capacităților ucrainene, prin distrugerea liniilor de aprovizionare. Această situație subliniază importanța strategică a Podului Zatoka în contextul războiului din Ucraina.
