Guvernul a aprobat astăzi un buget mai mare pentru a menține subvenția pe hectar! Astfel, resursele financiare pentru schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum” în anul 2024 vor crește de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, echivalentul a 2.912.210 euro. În plus, s-au abrogat dispozițiile care prevedeau reducerea sprijinului per hectar în cazul depășirii bugetului. Aceste modificări sunt menite să sprijine dezvoltarea afacerilor de familie, să crească veniturile agricultorilor și să prevină depopularea zonelor rurale, asigurând astfel un trai mai bun pentru producători.
Exporturile de grâu moale din Uniunea Europeană au scăzut cu 31% în sezonul 2024/25, ajungând la 8,79 milioane de tone. România s-a evidențiat ca principal exportator, livrând 2,524 milioane de tone, urmată de Lituania și Letonia. Franța, de obicei lider în acest sector, a exportat doar 920.000 de tone. De asemenea, exporturile de orz au scăzut cu 37%, iar cele de porumb cu 46%. Importurile de grâu moale au crescut cu 1%, iar cele de porumb cu 11%, în mare parte din Ucraina. Comisia Europeană a menționat că datele din anumite țări sunt incomplete, ceea ce poate influența statisticile finale.
ProAgri își face intrarea în piața din România prin Biochem, având ca scop furnizarea de produse pentru protecția plantelor. Compania poloneză, înființată în 2021, intenționează să lanseze cinci produse în 2025, inclusiv substanțe active precum azoxistrobin și diflufenican. Proiectul beneficiază de sprijinul investitorilor din Europa Centrală și de Est, iar Biochem, un jucător important pe piața locală, va facilita distribuția. ProAgri vizează extinderea portofoliului cu 20 de produse în următorii trei ani, răspunzând provocărilor fermierilor români, cum ar fi schimbările climatice și scăderea prețurilor agricole. CEO-ul Michal Mazurkiewicz subliniază importanța unui lanț de aprovizionare scurt și a raportului preț-calitate pentru fermieri.
AUR își propune să transforme România într-un lider agricol și turistic în Europa. În cadrul punctului 13 din Programul de guvernare, AUR subliniază necesitatea unor măsuri concrete pentru a îmbunătăți sectorul agricol și a dezvolta turismul. Printre propunerile avansate se numără majorarea subvențiilor pentru fermele mici, sprijin pentru achiziția de echipamente agricole, investiții în industria alimentară și construcția de unități de preluare a produselor agricole. De asemenea, AUR intenționează să atragă fonduri pentru dezvoltarea turismului, inclusiv prin vouchere de vacanță și promovarea turismului istoric, prin programe educaționale dedicate tinerilor. În acest context, AUR își propune să trimită în Parlament un număr cât mai mare de candidați pentru a implementa aceste măsuri.
Fermierii ruși decid să abandoneze cultura grâului în favoarea unor plante mai profitabile, precum mazărea, lintea și floarea soarelui. Această schimbare are un impact semnificativ asupra pieței cerealelor, având în vedere că Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu. Conform analizei Reuters, recolta de grâu din acest an se estimează la 83 milioane de tone, cu o scădere de aproape 10 milioane de tone față de 2023 și mult sub recordul de 104,2 milioane de tone înregistrat în 2022. Previziunile pentru 2025 sugerează o situație și mai gravă, ceea ce reprezintă o provocare pentru președintele Vladimir Putin, care urmărea să crească exporturile de cereale pentru a întări poziția Rusiei ca superputere agricolă.
Prețurile la floarea-soarelui ar putea să crească din nou! Iurie Rija, directorul Asociației Agrocereale din Republica Moldova, a semnalat că, deși prețurile de achiziție pentru floarea-soarelui în Ucraina au scăzut recent, există riscuri de creștere viitoare. Aceasta se datorează fluctuațiilor cererii și ofertei pe piața regională, dar și posibilelor escaladări ale conflictului din Ucraina. În prezent, prețurile pentru floarea-soarelui cu un conținut de ulei de 50% sunt între 26.500 și 27.200 UAH/tonă, iar oferta limitată a dus la creșterea prețului pentru floarea-soarelui cu acid oleic ridicat. De asemenea, prețurile uleiului de floarea-soarelui în porturile ucrainene au crescut, iar riscurile geopolitice pot influența semnificativ tendințele de preț în perioada următoare.
Acordul de liber schimb UE-Mercosur, după 25 de ani de negocieri, se confruntă cu obstacole majore, fiind lipsit de sprijinul unanim al statelor membre ale Uniunii Europene. Deși a fost semnat un acord politic în 2019, temerile legate de impactul asupra sectorului agricol european și de concurența neloială din partea țărilor sud-americane pun în pericol viitorul acestuia. Acordul vizează crearea unei mari zone de liber schimb, dar divergențele între statele membre, în special între susținătorii și oponenții acordului, precum Franța și Italia, complică procesul de ratificare. În plus, există temeri că partenerii din Mercosur ar putea renunța la acord în favoarea altor tratate comerciale, în special cu China. Aceste incertitudini subliniază provocările cu care se confruntă Europa în menținerea relațiilor comerciale strategice și în asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu produse agricole și resurse minerale.
Danemarca va transforma 15% din terenurile agricole în păduri și habitate naturale pentru a reduce utilizarea îngrășămintelor și a combate lipsa de oxigen din apele sale. Guvernul danez va investi 6,1 miliarde dolari în achiziționarea acestor terenuri de la fermieri, un proiect ce se va desfășura pe parcursul a două decenii. Aproape două treimi din Danemarca sunt utilizate pentru agricultură, iar acest demers vizează prevenirea pierderii vieții marine afectate de poluare. Parlamentarii au creat un minister special pentru a coordona aceste inițiative, parte a unui acord cu fermierii și grupurile de mediu. De asemenea, Danemarca va introduce o taxă pe carbon în agricultură, vizând emisiile de gaze cu efect de seră, în special de la animale, începând cu 2030.
Recolta de grâu a Ucrainei ar putea ajunge la 25 milioane de tone în 2025, conform estimărilor oficiale, față de 22 milioane tone în 2024. Suprafața însămânțată ar putea crește la cinci milioane hectare, de la 4,6 milioane hectare în anul precedent. Grâul de iarnă reprezintă 95% din producția totală, iar condițiile meteo vor influența recolta. De asemenea, fermierii se confruntă cu dificultăți în exportul de porumb, iar suprafața dedicată acestuia ar putea crește cu 0,5 milioane hectare în 2025, în timp ce cea de soia ar putea scădea. Vremea din septembrie și octombrie a afectat dezvoltarea culturilor de iarnă, din cauza lipsei umidității.
Recolta de grâu a Ucrainei ar putea crește la 25 milioane tone în 2025, de la 22 milioane tone estimat pentru 2024. Taras Vîsoțki, adjunctul ministrului Agriculturii, a declarat că suprafața însămânțată va ajunge la cinci milioane hectare, față de 4,6 milioane hectare în 2024. Grâul de iarnă constituie 95% din producția totală de grâu a țării, iar condițiile meteo din iarnă și primăvară vor influența recolta. De asemenea, Ucraina se confruntă cu provocări în exportul de porumb, ceea ce a condus la o reducere a suprafeței cultivate, în timp ce producția de soia a înregistrat un record de șase milioane tone. Vîsoțki a menționat că fermierii ar putea reveni la cultivarea porumbului în 2025 datorită prețurilor ridicate.
