Partidul de extremă dreapta AfD a cerut ca Donald Trump să vorbească în Parlamentul European. Aceștia susțin că un discurs al președintelui ales al SUA ar sublinia un "angajament puternic față de revigorarea" relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Scrisoarea a fost semnată de eurodeputați din AfD și grupul Europa Națiunilor Suverane. Deși nu au fost reacții oficiale din partea președintei PE, Roberta Metsola, echipa sa a menționat că analizează toate propunerile. În același timp, există temeri în rândul altor grupuri din PE cu privire la impactul victoriei lui Trump asupra relațiilor transatlantice, în special în contextul ajutorului militar pentru Ucraina și relațiile cu Rusia.
Partidul de extremă dreapta AfD va rămâne sub investigație până după alegerile legislative anticipate din 23 februarie 2024. Agențiile germane de informații au decis să continue monitorizarea activităților formațiunii, după ce aceasta a fost clasificată drept o grupare potențial extremistă. Președintele Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, Thomas Haldenwang, a menționat că se așteaptă ca evaluarea statutului partidului să fie amânată, având în vedere convenirea unui calendar electoral de către principalele partide politice. AfD a contestat în instanță această clasificare, dar a suferit o înfrângere în luna mai, permițând agenției de informații să continue supravegherea.
Friedrich Merz, liderul CDU, a cerut un vot de încredere pentru cancelarului Olaf Scholz în Bundestag, cel târziu săptămâna viitoare. Această solicitare vine după prăbușirea coaliției „semafor” dintre SPD, Verzi și FDP, iar CDU a decis în unanimitate să avanseze moțiunea de cenzură. Merz a subliniat că nu există motive pentru a aștepta până în 2025 pentru alegeri, având în vedere necesitatea unui guvern stabil care să gestioneze obligațiile internaționale și problemele interne. Scholz intenționează să ceară votul de încredere în ianuarie, dar opoziția consideră că acest termen este prea lung. De asemenea, AfD a cerut un vot imediat, acuzând coaliția de eșecuri economice.
Partidul de extremă dreapta AfD din Germania va expulza membrii implicați în activități extremiste. Această decizie vine în urma unei operațiuni majore a poliției, care a dus la arestarea a opt suspecți legați de o grupare separatistă saxonă, animată de idei rasiste și teorii ale conspirației. AfD a confirmat că există o legătură între partid și acești membri, dar nu a oferit detalii despre identitatea acestora. Printre suspecți se află și Kurt Haettasch, politician AfD din Saxonia, care a fost ales în consiliul local din Grimma. Partidul se confruntă cu presiuni crescânde în contextul acestor dezvăluiri, având în vedere că se află pe locul al doilea în sondajele naționale.
O celulă paramilitară neonazistă a fost dezmembrată în Germania, unde opt tineri au fost arestați în urma unei operațiuni extinse. Aceștia, membri ai grupului „Separațiști saxoni”, aveau ca scop „cucerirea prin forță” a unor teritorii din estul țării, pregătindu-se pentru o zi a „colapsului” statului. Gruparea, cu ideologie rasistă și antisemită, a fost activă din 2020 și a desfășurat antrenamente militare, obținând echipamente de luptă. Arestările au avut loc în estul Germaniei, dar și în Polonia și Austria, iar unii suspecți sunt legați de Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care neagă orice legătură cu violența. Numărul extremiștilor de dreapta violenți din Germania a crescut la 14.500 în 2023, potrivit serviciilor de informații.
Germania a arestat opt suspecți dintr-o grupare de extremă dreapta, care plănuia o revoltă armată. Grupul, format din 15 până la 20 de indivizi, avea ideologii rasiste și antisemite, pregătindu-se pentru o zi denumită „Ziua X”, în care sperau să instaureze o nouă ordine socială inspirată de nazism. O amplă operațiune de poliție a implicat 450 de ofițeri și a dus la prinderea membrilor grupării, descriși ca având acțiuni „militante și teroriste.” Aceștia desfășurau antrenamente paramilitare, achiziționând echipament militar și planificând epurări etnice în estul Germaniei. Printre arestați se numără liderul grupului și un politician din partidul Alternativa pentru Germania (AfD).
