Guvernul României lucrează la un plan fiscal care preconizează actualizarea impozitelor din 2025, în contextul reducerii deficitului bugetar. Se analizează trei scenarii, dintre care unul prevede o creștere a TVA-ului la 19%, renunțarea la cotele reduse și majorarea impozitului pe venit de la 10% la 16%. Un alt scenariu vizează impozitul pe dividende, care ar putea crește de la 8% la 16%. Analistul Adrian Negrescu consideră că varianta impozitului progresiv este puțin probabilă, având în vedere dificultățile logistice. Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar cu 5,4% în următorii șapte ani, de la 7,9% la 2,5% din PIB, și solicită extinderea perioadei de ajustare a deficitului la șapte ani, față de patru, cât prevede în prezent tratatul UE.
Creșterea taxelor în 2025 poate fi evitată dacă statul atrage fonduri europene și semnează un acord cu FMI. Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat importanța acestor aspecte pentru menținerea nivelului actual al TVA-ului și impozitului pe venituri. În absența acestor măsuri, impozitul pe venituri ar putea crește de la 10% la 15%, iar impozitul pe dividende de la 8% la 15%. Negrescu a avertizat că statul va juca un rol central în provocările economice, generate de inflație și decizii necorespunzătoare.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională taxa impusă prin OUG nr.27/2022 pentru companiile din domeniul energiei. Judecătorii au considerat că această contribuție contravine principiului de echitate fiscală, afectând astfel concurența și producția de energie din surse regenerabile. Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că supraimpozitarea a avut efecte negative asupra pieței, generând costuri mai mari pentru companiile românești în comparație cu cele din alte țări. El a adăugat că statul ar putea fi nevoit să restituie aproape 5 miliarde de euro firmelor afectate, iar decizia CCR ar putea duce la eliminarea plafonărilor de prețuri la energie, având în vedere că mecanismul de finanțare a acestora se baza pe taxa declarată ilegală.
Dieta fiscală propusă de Isărescu ar putea duce la măsuri drastice în fața unui deficit bugetar de peste 138 de miliarde de lei. Analistul Adrian Negrescu a subliniat că, în condițiile actuale, România ar putea fi nevoită să adopte tăieri severe de cheltuieli și să crească impozitele, având în vedere stagnarea economică și inflația în creștere. El a avertizat că, fără o gestionare riguroasă, România ar putea ajunge să ceară ajutor de la FMI, ceea ce ar impune o austeritate similară unei intervenții chirurgicale. Negrescu estimează că anul viitor, țara va avea cheltuieli suplimentare de până la 70 de miliarde de euro, iar singura salvare ar putea veni din atragerea fondurilor din PNRR, însă cu șanse slabe de succes în actualul context economic.
Declarațiile guvernatorului BNR privind necesitatea ca românii să adopte o dietă financiară au stârnit reacții negative. Adrian Negrescu, analist economic, a criticat afirmațiile, subliniind că vina pentru situația economică precară a României revine autorităților care au cheltuit excesiv. El a evidențiat că statul a împrumutat aproape 50 de miliarde de euro în acest an pentru a acoperi cheltuielile crescute, în timp ce inflația continuă să afecteze populația. Negrescu a cerut ca statul să-și reducă cheltuielile în loc ca românii să suporte povara fiscală a măsurilor necorespunzătoare adoptate de autorități, avertizând că inflația ar putea atinge din nou 5%, cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană.
