Marius Mocan, președintele Partidului Diaspora Unită, a dezvăluit în emisiunea TATULICI LA FANAT1K că a fost ținta unor oferte tentante din partea firmelor implicate în mafia lemnului, dar a refuzat orice sponsorizare pentru a-și păstra integritatea. Activistul, care candidează la alegerile parlamentare din 1 decembrie, a afirmat că acțiunile sale împotriva defrișărilor ilegale vor continua, chiar dacă nu cu aceeași intensitate. El a subliniat importanța de a nu fi șantajabil și de a acționa pe baza conștiinței. Vlad Gheorghe, președintele DREPT, a evidențiat nevoia de activiști civici ca Mocan pentru a combate abuzurile și corupția din România.
În contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, Ștefania, o activistă de 17 ani, a transmis un mesaj puternic la Antena 3 CNN, subliniind că tinerii nu sunt doar viitorul, ci și prezentul. Ea a subliniat importanța ca vocile copiilor să fie ascultate și a cerut ca tinerii să devină agenți ai schimbării. Ștefania, membră în Boardul UNICEF, a evidențiat faptul că drepturile copiilor sunt amenințate în multe colțuri ale lumii și a încurajat copiii să își exprime gândurile și aspirațiile, îndemnându-i să nu considere că vocea lor este nesemnificativă. Tematica din acest an, „ascultă viitorul”, reflectă dorința tinerilor de a fi parte activă în procesul decizional, afirmând că au perspective valoroase care pot contribui la o schimbare reală.
Sir Patrick Stewart, actorul cunoscut pentru rolul căpitanului Picard din Star Trek, a avut o copilărie marcată de violență domestică și greutăți. Născut pe 13 iulie 1940 în Yorkshire, Stewart a găsit refugiu în artă, începând să joace în piese de teatru. Cariera sa a explodat în 1987 cu Star Trek: The Next Generation, unde a devenit un simbol al integrității și empatiei. Pe lângă succesul în film, a fost un susținător activ al problemelor sociale, inclusiv violența domestică, având un impact semnificativ asupra societății. Stewart a continuat să joace în francize celebre precum X-Men și a primit numeroase premii, inclusiv titlul de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic. Recent, a publicat o autobiografie, reflectând asupra călătoriei sale extraordinare de la Mirfield la Hollywood.
Rumeysa Gelgi este cea mai înaltă femeie în viață, cu o înălțime de 215,16 cm, deținând cinci recorduri Guinness World Records. Născută în 1997 în Turcia, ea a fost diagnosticată cu sindromul Weaver, o mutație genetică rară, și a devenit o personalitate publică activă, vorbind despre provocările sale. De-a lungul anilor, Rumeysa a reușit să își dezvolte cariera ca dezvoltator web front-end, avocată și cercetătoare. Deși copilăria ei a fost marcată de intervenții medicale, sprijinul familiei a fost constant, iar ea își găsește bucuria în activități precum înotul și cititul romanului polițist. Popularitatea sa a crescut semnificativ, inspirând multe persoane din întreaga lume.
Mircea Olaru Zăinescu a murit, iar familia anunță o ceremonie de aducere aminte vineri, 15 noiembrie, la Euphoria Music Hall din Cluj-Napoca. Activistul și profesorul a fost cunoscut pentru implicarea sa în campanii ecologice și sociale. A absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul UBB și a activat ca profesor de științe sociale. În 1997, a fondat Asociația Eco-Media, promovând inițiative locale precum „Someșul în pericol” și „La Terenuri”. La ceremonia de rămas bun, familia îi invită pe cei care l-au cunoscut să participe fără flori sau coroane, ci doar cu gânduri bune.
Ella Baker a fost o figură esențială în mișcarea pentru drepturile civile, dedicându-și viața luptei pentru justiție și egalitate. Născută în 1903 în Virginia, a fost activă în organizații precum NAACP și SNCC, unde a promovat activismul de bază și împuternicirea comunităților marginalizate. Baker a fost o susținătoare ferventă a democrației participative și a subliniat importanța leadershipului inclusiv. Printre realizările sale se numără organizarea Freedom Summer din 1964 și influența sa asupra generațiilor de activiști, inclusiv în mișcarea Black Lives Matter. Moștenirea ei continuă să inspire luptele pentru dreptate și egalitate în societatea contemporană. A murit pe 13 decembrie 1986, în ziua în care împlinea 83 de ani.
Universitatea Yale va oferi un curs despre Beyoncé și impactul ei cultural de lungă durată. Cursul intitulat „Beyoncé face istorie: Tradiție radicală de culoare, cultură, teorie și politică prin muzică” va analiza cariera artistei din ultimul deceniu, începând cu albumul „Beyoncé” din 2013 și culminând cu noul său album „Cowboy Carter”, care i-a adus 11 nominalizări la Premiile Grammy din 2025. Profesorul Daphne Brooks va utiliza melodii și înregistrări video pentru a explora conexiunile dintre muzica lui Beyoncé și gândirea intelectuală afro-americană, subliniind impactul acesteia asupra mișcărilor sociale și politice. Brooks afirmă că Beyoncé este unică în modul în care a integrat activismul în arta sa, abordând teme precum rasa, genul și sexualitatea.
Artiștii americani, precum Robert De Niro și Richard Gere, amenință cu emigrarea din cauza lui Donald Trump, exprimându-și dezamăgirea față de rezultatele alegerilor. Deși au avut reacții vehemente împotriva politicilor lui Trump, mulți dintre aceștia nu și-au urmat promisiunile de a părăsi SUA. Criticile lor se extind și asupra altor actori din România, care se arată la fel de dezamăgiți. Această situație ridică întrebări despre influența opiniei publice asupra carierei artiștilor, care, în ciuda succesului lor, se simt constrânși să se alinieze la un activism colectiv, devenind astfel caricaturi ale propriilor idei. Este un paradox, având în vedere că talentul ar trebui să fie singura lor preocupare.
Rețelele sociale sunt principala sursă de influență pentru opinia politică a generației Z. Această categorie de vârstă, care include tinerii sub 30 de ani, se arată reticentă față de clasa politică, ceea ce îngreunează eforturile partidelor de a-i atrage. Un sondaj realizat de EduBirdie arată că 44% dintre tineri își formează opiniile politice în funcție de informațiile întâlnite pe rețelele sociale. Deși mulți tineri sunt implicați în activism, există o lipsă de încredere în sistemul politic, iar un sfert dintre respondenți nu își împărtășesc opiniile politice cu nimeni. Această generație se concentrează pe probleme precum schimbările climatice și egalitatea, dar se simte pierdută în fața provocărilor actuale, ceea ce complică relația lor cu implicarea civică. Avery Morgan, director al EduBirdie, subliniază că tinerii caută să înțeleagă impactul votului lor, iar partidele trebuie să adapteze mesajele pentru a-i atrage.
Încălzirea globală amenință urșii polari, iar conștientizarea este esențială! Într-o poveste personală, Alina Afle reflectă asupra impactului schimbărilor climatice asupra urșilor polari, evidențiind cum indiferența societății poate duce la dispariția acestor animale. În urma unei întâlniri cu un urs polar pe un ecran de televizor, Alina a început să își pună întrebări despre responsabilitatea noastră față de mediul înconjurător. Cu timpul, a devenit educator în drepturile omului, încercând să facă legătura între drepturile oamenilor și protecția biodiversității. Activitatea ei a inclus discuții despre urșii polari și importanța gheții, chiar și în cercuri sociale, unde reacțiile erau adesea superficiale. Alina a transformat durerea ei pentru urși într-un activism dedicat, având ca scop salvarea acestora. Această poveste face parte din proiectul UNFINISHED LOVE STORIES, care publică diverse experiențe legate de iubire și responsabilitate socială.
