Aproximativ un sfert din agenții penitenciarului din Trapani sunt implicați în scandalul torturii. Douăzeci și cinci de agenți de poliție de la penitenciarul Pietro Cerulli au fost supuși unor măsuri asigurătorii, iar unsprezece dintre ei sunt în arest la domiciliu. Procurorul Gabriele Paci a declarat că violențele erau sistematice, iar deținuții erau supuși umilințelor, cum ar fi aruncarea cu un amestec de apă și urină. Ancheta a început în urma plângerilor deținuților și a fost susținută de dovezi video. În total, 46 de agenți au fost percheziționați, iar acuzațiile includ tortură și abuz de autoritate. Închisoarea a fost descrisă ca având o stare de degradare și stres general, dar acest lucru nu justifică violența, conform procurorului. Abuzurile au fost documentate de camerele ascunse instalate datorită colaborării conducerii penitenciarului.
Bela Karolyi, antrenorul de renume mondial, a decedat la 82 de ani, lăsând în urma sa o moștenire complexă. Până la apariția Nadiei Comăneci, gimnastica românească nu era în topul mondial, dar Karolyi a transformat-o prin talentul său. După plecarea sa în Statele Unite, a devenit un simbol al succesului în gimnastica feminină, dar a fost și subiectul unor controverse legate de metodele sale de antrenament. Acuzațiile de abuzuri din partea fostelor gimnaste, precum și lipsa reacției la abuzurile doctorului lotului, au generat dezbateri intense. Deși justiția americană l-a declarat nevinovat, imaginea sa a fost afectată, iar discuțiile despre el continuă să fie polarizate. Karolyi rămâne o figură emblematică, dar controversată, în istoria gimnasticii mondiale.
Bela și Marta Karolyi au fost acuzați de abuzuri fizice și psihologice asupra gimnastelor, în special în perioada activității lor în România și Statele Unite. Jurnalistul Fernando M. Carreno de la Marca subliniază că, deși Bela a fost un antrenor de succes, moștenirea sa umană este una problematică. Din anii 1960 până în secolul 21, cei doi au aplicat metode dure, inclusiv insulte și violență, lăsând cicatrici adânci pe trupurile și sufletele sportivelor. Critica se concentrează pe ideea că excelența în sport nu poate justifica abuzurile, iar tăcerea celor care au beneficiat de succesul lor a contribuit la perpetuarea acestor practici.
Alina, o tânără de 19 ani, a murit în urma abuzurilor suferite în azilele de îngrijire din România. A fost descoperită într-o stare gravă în vara anului 2023, având dizabilități mintale severe și fiind supusă abuzurilor de-a lungul anilor. Mama sa a cerut ajutorul statului când Alina avea 14 ani, dar a fost mutată între mai multe centre, unde a fost ignorată și lăsată singură. Ultima dată, Alina a fost internată într-un centru din Ialomița, unde a fost izolată fără îngrijire adecvată. În urma unei intervenții chirurgicale la Spitalul Universitar, a decedat pe 9 august, în ziua în care instanța trebuia să stabilească un curator special. Cazul este acum investigat de DIICOT Mureș și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, în timp ce mama Alinei solicită dreptate pentru fiica sa.
Bela Karolyi, figura emblematică a gimnasticii, pleacă lăsând în urmă controverse legate de abuzurile din sport. În urma scandalului sexual care a zguduit lumea gimnasticii, în care doctorul Larry Nassar a abuzat zeci de gimnaste, întrebările privind responsabilitatea lui Karolyi devin tot mai acute. Deși soții Karolyi au fost exonerati de acuzații legate de neglijență, mulți se întreabă dacă Bela a fost cu adevărat ignorant față de atrocitățile care se desfășurau în sala de antrenament. Critica se îndreaptă și spre părinți, care au ignorat semnalele de alarmă, prioritizând succesul sportiv în detrimentul bunăstării copiilor lor. Acum, odată cu dispariția lui Bela, rămâne întrebarea: ce dorim cu adevărat pentru viitorul sportivilor?
Românii care muncesc în sudul Olandei au fost victimele unor abuzuri grave, în urma unui control realizat de autoritățile din Olanda și România. Inspectorii au descoperit că aceștia primeau salarii sub minimul garantat și nu beneficiau de asigurări sociale. Verificările au arătat că doar 20 din peste 50 de muncitori erau prezenți la muncă, iar agenția de recrutare românească a fost sancționată, pierzându-și dreptul de a recruta. Investigațiile continuă pentru a pedepsi agenția și firmele olandeze implicate, având în vedere impactul acestor practici asupra contribuțiilor sociale ale muncitorilor.
Adriana Bahmuțeanu îi cere ajutorul lui Marcel Ciolacu pentru a-și recupera băieții, pe care îi consideră sechestrați. Într-o scrisoare postată pe Facebook, aceasta își exprimă disperarea față de neputința instituțiilor statului de a interveni în situația sa. Bahmuțeanu acuză că fiii ei sunt îndoctrinați să o urască și că se află într-un mediu periculos, subliniază că legea nu se aplică în cazul său și cere măsuri urgente pentru protecția copiilor. Întreabă retoric cine răspunde dacă băieților ei li se întâmplă ceva, solicitând premierului să se asigure că toți copiii aflați în situații similare sunt protejați. În final, ea își exprimă așteptările ca legea să fie pusă în aplicare și să primească un răspuns concret de la prim-ministru.
Scandalul a izbucnit la o grădiniță din Capitală, unde o educatoare este acuzată că ar fi abuzat șase copii. Părinții acestora contestă acuzațiile, susținând că sunt nefondate și că totul ar fi o înscenare orchestrată de directoarea instituției. Aceștia afirmă că nu au fost audiați de poliție și că informațiile despre presupusele abuzuri le-au fost comunicate de directoare, nu de copii. De asemenea, părinții cer reangajarea educatoarei, care a fost plasată sub control judiciar, și consideră că acuzațiile sunt legate de un conflict anterior între directoare și educatoare. În urma scandalului, părinții au depus memorii la autorități pentru a susține educatoarea, care a câștigat un proces civil recent.
Preasfințitul Justin Welby și-a anunțat demisia după ce un raport a concluzionat că nu a reușit să asigure o anchetă adecvată în legătură cu abuzurile sexuale comise asupra a peste 100 de băieți și tineri în taberele de vară creștine. Presiunea asupra arhiepiscopului de Canterbury a crescut semnificativ, în special după ce episcopul de Newcastle, Helen-Ann Hartley, a cerut public retragerea sa. Welby a recunoscut responsabilitatea personală și instituțională pentru perioada 2013-2024 și a subliniat angajamentul Bisericii Angliei de a crea un mediu mai sigur. Raportul a evidențiat neajunsurile în gestionarea abuzurilor comise de John Smyth, un abuzator în serie, și a criticat răspunsurile ineficiente ale bisericii. Comitetul Crown Nominations Commission va căuta un înlocuitor pentru Welby.
Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, a demisionat marți din cauza scandalului privind abuzurile comise de biserică. O revizuire recentă a arătat că Welby nu a alertat autoritățile în 2013, după ce a aflat despre abuzurile lui Smyth. Raportul Makin a constatat că Smyth, acuzat de abuzuri asupra a circa 130 de tineri, ar fi putut fi adus în fața justiției dacă Welby acționa atunci. În declarația sa, Welby a recunoscut responsabilitatea personală și instituțională pentru neglijența sa, subliniind necesitatea urgentă de schimbare în Biserică pentru a începe procesul de vindecare. Arhiepiscopul a avut un rol important în încoronarea Regelui Charles al III-lea în 2023.
