Cultura Cucuteni-Tripolia, datând din perioada 5500 – 3500 î.Hr., este cunoscută pentru practica de a-și arde locuințele la intervale regulate. Această tradiție nu era izolată, fiind întâlnită și în alte societăți neolitice, iar un studiu recent sugerează că motivele ar putea fi legate de combaterea epidemiilor. Antropologul Alexander Berkley și echipa sa au descoperit că, în așezări precum Çatalhöyük, condițiile de trai aglomerate favorizau apariția bolilor contagioase, ceea ce a determinat comunitățile să abandoneze traiul comun. Astfel, arderea caselor ar fi fost o metodă de izolare a focarelor de infecție, similar cu provocările cu care se confruntă societățile moderne.