Nicolae Ciucă a confirmat că a participat la misiunile batalionului 121 Cercetare între 16 și 22 decembrie 1989, explicând că a fost prezent până în momentul în care Nicolae Ceaușescu a fugit. El a menționat că a fost comandant de pluton și a asigurat paza unui cămin militar din Craiova, după care a fost retras în cazarmă. În continuare, a participat la paza Muzeului de Artă și a Băncii de Dezvoltare. Ciucă a subliniat că toate acțiunile pot fi verificate prin jurnalul de luptă, respingând încercările de a distorsiona faptele din acea perioadă. Aceste declarații au fost făcute în contextul campaniei sale pentru alegerile prezidențiale din 2024.
Familia Ceaușescu a avut o colecție impresionantă de automobile, incluzând un Mercedes 350 SL unicat, capabil să atingă 240 km/h. Aceasta a fost comandată cu un an înainte de căderea regimului, fiind destinată lui Nicușor. Alte mașini notabile sunt Buick Electra, primit de la Richard Nixon, și Jeep Hillmann, utilizat frecvent de Ceaușescu pentru vânătoare. Autobuzul MAN, destinat deplasărilor cuplului prezidențial, oferea confort deosebit, inclusiv posibilitatea de a face baie cu apă fierbinte, având dotări de lux pentru vremurile respective.
Motru a fost primul oraș care a contestat regimul Ceaușescu în 1981, în urma raționalizării pâinii. Orașul, dezvoltat pentru a concentra minerii, a fost scena unor proteste violente după ce minerii au fost limitați la 400 de grame de pâine pe zi. La 19 octombrie, minerii au ieșit în stradă, scandând lozinci împotriva regimului. Autoritățile au intervenit cu forța, iar confruntările dintre protestatari și miliție au dus la haos. În urma acestor evenimente, raționalizarea pâinii a fost suspendată, iar minerii au reușit să-și organizeze aprovizionarea. Nouă participanți la revoltă au fost condamnați, dar orașul a rămas un simbol al rezistenței împotriva comunismului.
Ceaușescu a simțit o mare neliniște în urma meciului România-Danemarca din 15 noiembrie 1989, când echipa națională a obținut o victorie crucială, calificându-se astfel la Coppa del Mondo din 1990. Această victorie a venit într-un context politic tensionat, cu Congresul al XIV-lea la orizont și amintiri proaspete despre evenimentele de la Brașov din 1987. Meciul, jucat pe stadionul „23 August”, a început prost pentru România, dar Gabi Balint și Neluțu Sabău au marcat, asigurând o victorie de 3-1. Aceasta a generat o reacție pozitivă în rândul propagandei de partid, dar și o intensificare a măsurilor de securitate în urma temerilor legate de posibilele reacții ale mulțimii. România urma să se confrunte cu echipe puternice la turneul mondial, dar bucuria calificării a fost eclipsată de contextul politic instabil al vremii.
Cearta dintre Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov a fost mai mult o dispută ideologică decât una personală. Ceaușescu, un conservator stalinist, și Gorbaciov, un reformist comunist, proveneau din medii diferite și aveau perspective distincte asupra viitorului comunismului. În timp ce Ceaușescu a fost un lider care a crescut într-o societate capitalistă și a fost influențat de titoismul anti-sovietic, Gorbaciov a fost un produs al unei generații care a dorit reforme. Divergențele lor s-au accentuat în perioada 1987-1989, când Ceaușescu a acuzat reformele lui Gorbaciov ca fiind tardive și ineficiente. Deși ambii lideri au avut o influență semnificativă asupra politicii internaționale, diferențele lor au fost fundamentale, ceea ce a condus la o ruptură inevitabilă în relațiile dintre România și Uniunea Sovietică, culminând cu evenimentele din 1989.
Cea mai completă descriere a unui dictator a apărut în 1984! Alex Mihai Stoenescu își amintește de anii în care Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu conduceau România, perioada caracterizată de abundență alimentară și locuri de muncă. El subliniază cum campaniile de reducere a prețurilor, deși erau trecute la pierderi, aveau un impact propagandistic semnificativ. Stoenescu dezvăluie că cea mai pertinentă definiție a unui dictator a fost formulată de Victor Kernbach în lucrarea sa, care a fost cenzurată. Kernbach descrie dictaturile ca fiind conduse de lideri cu idei fixe, adesea paranoici, înconjurați de un cerc de susținători din medii sociale precare. Această caracterizare se potrivește perfect cu imaginea lui Ceaușescu și a Partidului Comunist.
Reorganizarea administrativă anunțată de Ceaușescu a vizat desființarea Regiunii Autonome Maghiare. Alex Mihai Stoenescu contestă termenul de „liberalizare” pentru perioada 1965-1971, preferând „destindere”, evidențiind accesul tinerilor compozitori la informații din Occident. Această perioadă a adus o industrializare rapidă, generând exodul forțat al populației rurale către orașe. Ceaușescu a susținut că industrializarea și dezvoltarea agricolă sunt esențiale pentru progresul României, negând influențele externe, precum cele din Coreea de Nord. Stoenescu afirmă că ideile lui Ceaușescu s-au format înainte de vizitele în aceste țări.
Viața privată a lui Ceaușescu a fost marcată de tradiții și sărbători modificate pentru a reflecta idealurile regimului. Aproape de Crăciun, dictatorul aprecia atmosfera festivă, cu brazi aduși cu o săptămână înainte, în timp ce Anul Nou era marcat de discursuri politice și colinde adaptate. Apropiatul său, Camil Roguski, povestește despre întâlniri bizare, precum apariția lui Ceaușescu cu un catâr în lesă. De asemenea, sărbătorile erau adesea transformate în manifestări ale puterii politice, cu tradiții precum Călușul adaptate pentru a elimina elementele originale. Această adaptare a sărbătorilor ilustrează dorința regimului de a controla toate aspectele vieții sociale.
Piramida de la Pitești, o construcție metalică și de sticlă, a fost ridicată în anii '80 la comanda lui Nicolae Ceaușescu, având o scară de 1 la 10 față de Marea Piramidă a lui Keops. Situată în apropierea orașului Pitești, această piramidă a stârnit multe speculații datorită secretului care o înconjoară. Deși astăzi este o relicvă ruginită, poveștile despre scopul său misterios continuă să fascineze și să sperie, lăsând loc pentru întrebări despre ce se afla, de fapt, în interiorul acestei construcții neobișnuite.
Adrian Câciu, ministrul social-democrat al fondurilor europene, a ironizat recent planul pentru București al lui Nicolae Ciucă, candidatul PNL la Președinție, afirmând că ideile acestuia sunt reminiscente ale lui Ceaușescu. Câciu a declarat pe Facebook că "bolşevismul galben este pe val" și a inclus în criticile sale și primarul Nicușor Dan, pe care l-a catalogat drept un "stângist din extrema progresistă". Comentariile sale subliniază o reacție puternică la propunerile de sistematizare a Capitalei, evocând o epocă istorică controversată.
