RV Flip (Floating Instrument Platform) este o navă de cercetare unică, capabilă să se transforme din poziție orizontală în verticală în mijlocul oceanului. Cu o lungime de 108 metri și o greutate de 700 de tone, Flip își schimbă poziția în aproximativ 30 de minute prin umplerea rezervoarelor din partea din spate cu apă de mare. Astfel, partea superioară ajunge la 17 metri deasupra apei, oferind o stabilitate remarcabilă chiar și în condiții de valuri puternice. Nava este esențială pentru cercetări în oceanografie, acustică submarină și dinamică a valurilor, reprezentând un exemplu de inovație tehnologică în explorarea mediului marin.
NASA a solicitat SpaceX și Blue Origin să dezvolte landere de cargo pentru misiunile Artemis, planificând livrări de echipamente pe Lună. SpaceX va folosi Starship pentru a transporta un rover presurizat, programat pentru 2032, iar Blue Origin va livra un habitat lunar în 2033. Aceste lansări sunt parte din eforturile NASA de a readuce oamenii pe Lună după peste 50 de ani. Ambele companii lucrează la sisteme de aterizare umană pentru misiunile Artemis III și V. NASA va emite propuneri pentru dezvoltarea acestor landere la începutul anului viitor, asigurând astfel o flexibilitate în misiuni și oportunități științifice continue.
India intenționează să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040, parte a unui plan de a stabili o prezență permanentă în afara orbitei Pământului. Această stație va susține misiuni cu echipaj uman pe Lună și va funcționa ca un centru de cercetare științifică. Conform planurilor, stația va fi gata în jurul anului 2040, coincizând cu prima aselenizare a astronauților indieni. Proiectul se va desfășura în trei etape, prima fiind misiuni robotice, urmate de aselenizări cu echipaj uman. India a reușit recent să aselenizeze un vehicul spațial prin misiunea Chandrayaan 3, ceea ce a impulsionat țara să își fixeze obiective mai ambițioase pentru explorarea lunară.
Fluierul morții aztec, cunoscut pentru sunetul său înfricoșător, are efecte profunde asupra creierului uman, activând centre cerebrale de ordin superior. Cercetătorii elvețieni și norvegieni au descoperit că aceste sunete, percepute ca respingătoare și înspăimântătoare, provoacă o ambiguitate care intensifică procesarea cerebrală. Studiul a implicat 70 de voluntari care au ascultat sunete, iar scanările RMN au relevat activarea cortexului frontal, responsabil de clasificarea complexă a sunetelor. Această cercetare sugerează că fluierul a fost folosit în ritualuri aztece, având legături simbolice cu zeul Ehecatl, și a fost asociat cu sacrificiile umane.
Un nou studiu arată că particulele de poluare generate de fabrici pot declanșa ninsori. Cercetarea a evidențiat că poluanții din aerosoli contribuie la procesul de „înghețare a norilor” între temperaturi de -10°C și -24°C, transformând picăturile de apă super-răcite în cristale de gheață. Analizând imagini satelitare de la NASA, cercetătorii au observat o reducere a norilor lichizi în apropierea a 67 de situri industriale, ceea ce a dus la ninsori mai frecvente în aceste zone. Un singur eveniment poate aduce până la 1,2 cm de zăpadă, iar acest fenomen are implicații asupra climei, deoarece norii de gheață reflectă cu 14% mai puțină lumină solară decât cei lichizi. Studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul acestor aerosoli.
Profesorul Thomas E. Kurtz, co-inventator al limbajului de programare BASIC, a murit la vârsta de 96 de ani din cauza unei septicemii care a dus la insuficiență multiplă de organ, conform anunțului făcut de soția sa. Kurtz, împreună cu John George Kemeny, a dezvoltat limbajul BASIC și sistemul Dartmouth Time-Sharing System (DTSS) în anii 1960, revoluționând modul în care studenții interacționau cu calculatoarele. Limbajul BASIC a fost conceput pentru a fi accesibil și ușor de utilizat, având comenzi simple precum „RUN” și „PRINT”, și a devenit rapid preferat în rândul studenților din întreaga lume, contribuind la popularizarea programării.
Pământul este o sferă, dar de la sol pare plat din cauza perspectivei. Observațiile din Grecia antică și imaginile din spațiu confirmă această formă, dar dimensiunea uriașă a planetei face ca oamenii să fie prea mici pentru a percepe curbura. Chiar și de pe Muntele Everest, forma rotundă nu este evidentă. Curbura devine vizibilă la altitudini mari, cum ar fi în timpul zborurilor comerciale. Pământul este de fapt o sferoidă, ușor turtită la poli, iar geodezia studiază aceste variații, având aplicații importante în infrastructură și științele spațiale.
Activitatea solară are un impact semnificativ asupra climei Pământului. Studiile din ultimele trei secole au demonstrat că fluctuațiile activității solare influențează grosimea stratului de ozon, ecosistemele și organismele vii. Furtunile solare extreme, cum ar fi cea din 1859, au avut efecte devastatoare asupra rețelelor de energie și telecomunicații. Indicatorii activității solare, precum numărul de pete solare și radiația solară, sunt monitorizați constant, iar previziunile sugerează că vârful ciclului solar actual va avea loc în 2025. De asemenea, activitatea solară afectează temperatura atmosferei și sistemele de comunicație, subliniind necesitatea unei monitorizări continue pentru a preveni daunele economice și tehnologice. În prezent, sateliții și observatoarele dedicate ajută la obținerea de alerte în timp real privind activitatea solară, esențială pentru protejarea infrastructurii moderne.
Studiul coordonat de profesoara Marta Navazo evidențiază comportamentul neanderthalienilor ca primii colecționari de fosile. Cercetătorii au analizat cincisprezece fosile marine descoperite în peștera Prado Vargas, datând de aproximativ 46.000 de ani. Fosilele, majoritar moluște, au fost adunate de neanderthalieni din diverse locații, la distanțe considerabile, sugerând un comportament deliberat de colectare. Deși nu prezintă semne de utilizare ca unelte, cercetătorii sugerează că aceste fosile ar fi putut avea o semnificație simbolică, estetică sau culturală, inclusiv roluri în socializare sau identitate. Studiul deschide noi perspective asupra comportamentului social și cultural al neanderthalienilor, confirmând că aceștia au demonstrat un interes activ pentru colecționare, similar cu cel al oamenilor moderni.
Pentru prima dată, telescopul James Webb al NASA a confirmat existența fenomenului cunoscut ca zig-zag Einstein, în care lumina unui quasar trece prin două regiuni de spațiu-timp deformate. Această descoperire, realizată pe baza observațiilor a șase imagini identice ale unui quasar, ar putea oferi soluții la problemele actuale din cosmologie, inclusiv tensiunea Hubble. Cercetătorii au demonstrat că lumina din imagini călătorește pe rute diferite, datorită lentilelor gravitaționale, ceea ce le permite să măsoare cu precizie expansiunea cosmică și energia întunecată. Studiul a fost trimis pentru publicare în revista Astronomy & Astrophysics.
