Imaginile surprinse de Solar Orbiter oferă detalii fără precedent despre Soare. Realizate pe 22 martie 2023, acestea arată pete solare și plasmă în mișcare, oferind cercetătorilor noi informații despre câmpul magnetic solar. Solar Orbiter, o colaborare între Agenția Spațială Europeană și NASA, orbitează Soarele la o distanță de 42 milioane de kilometri, capturând imagini prin instrumente avansate precum EUI și PHI. Aceste observații sunt cruciale pentru înțelegerea vântului solar și a temperaturii coroanei solare, care este mult mai ridicată decât cea a fotosferei. De asemenea, imaginile permit cartografierea câmpurilor magnetice și a mișcărilor plasmei, aducând cercetătorii mai aproape de răspunsurile la întrebările legate de natura dinamică a Soarelui.
NASA a solicitat SpaceX și Blue Origin să dezvolte landere de cargo pentru misiunile Artemis, planificând livrări de echipamente pe Lună. SpaceX va folosi Starship pentru a transporta un rover presurizat, programat pentru 2032, iar Blue Origin va livra un habitat lunar în 2033. Aceste lansări sunt parte din eforturile NASA de a readuce oamenii pe Lună după peste 50 de ani. Ambele companii lucrează la sisteme de aterizare umană pentru misiunile Artemis III și V. NASA va emite propuneri pentru dezvoltarea acestor landere la începutul anului viitor, asigurând astfel o flexibilitate în misiuni și oportunități științifice continue.
Pentru prima dată, telescopul James Webb al NASA a confirmat existența fenomenului cunoscut ca zig-zag Einstein, în care lumina unui quasar trece prin două regiuni de spațiu-timp deformate. Această descoperire, realizată pe baza observațiilor a șase imagini identice ale unui quasar, ar putea oferi soluții la problemele actuale din cosmologie, inclusiv tensiunea Hubble. Cercetătorii au demonstrat că lumina din imagini călătorește pe rute diferite, datorită lentilelor gravitaționale, ceea ce le permite să măsoare cu precizie expansiunea cosmică și energia întunecată. Studiul a fost trimis pentru publicare în revista Astronomy & Astrophysics.
Racheta Starship a SpaceX a amerizat cu succes în Oceanul Indian, marcând un moment semnificativ în tehnologia spațială. Lansarea a avut loc din sudul Texasului, cu prezența lui Donald Trump, care a discutat cu Elon Musk despre realizările companiei. Starship, cu o înălțime de 121 de metri și 33 de motoare Raptor, a realizat un zbor suborbital, repornind cu succes un motor în spațiu, un pas esențial pentru viitoarele misiuni. Bill Nelson de la NASA a evidențiat importanța acestui succes pentru programul Artemis, care vizează întoarcerea astronauților pe Lună și explorarea lui Marte. Ovațiile echipei de control au însoțit amerizarea rachetei, subliniind entuziasmul pentru progresele realizate.
Donald Trump a asistat la lansarea reușită a rachetei Starship a SpaceX, alături de Elon Musk, la Texas. Această colaborare simbolizează o apropiere fără precedent între cei doi, Trump exprimându-și susținerea pentru proiectul lui Musk. Lansarea a avut loc marți, iar după decolare, boosterul rachetei a fost prăbușit controlat în Golful Mexic, o decizie luată din motive de siguranță. Deși nu a reușit să aterizeze conform planului, etajul superior al Starship a îndeplinit obiectivele misiunii, demonstrând progrese în evaluarea tehnologiilor. Această colaborare poate influența viitorul programului spațial al NASA, care se bazează din ce în ce mai mult pe SpaceX.
Megaracheta Starship a SpaceX a decolat cu succes marți de la baza Starbase, la Boca Chica, în prezența lui Elon Musk și Donald Trump. Deși zborul a fost un succes, prima treaptă a rachetei, Super Heavy, nu a reușit să aterizeze în brațele turnului de lansare, căzând în mare. NASA urmărește îndeaproape dezvoltarea acestei rachete, având în vedere planurile de a trimite astronauți pe Lună. Starship este compusă din Super Heavy, de 70 de metri, și naveta Starship, de 50 de metri, care formează întregul sistem de lansare.
Donald Trump și Elon Musk au fost prezenți la a șasea lansare de test a rachetei Starship, care, deși boosterul nu a reușit să aterizeze, a fost considerat un succes. Racheta a efectuat un zbor suborbital de durată, iar boosterul a fost prăbușit controlat în Golful Mexic din motive de siguranță. Musk a transformat lansarea într-o demonstrație pentru Trump, având în vedere că NASA folosește din ce în ce mai mult rachetele SpaceX. Există speculații că NASA ar putea renunța la propriul program de rachete în favoarea colaborării cu sectorul privat, iar Trump își exprimă dorința de a trimite oameni pe Marte în timpul unui posibil al doilea mandat.
Dorothy Vaughan a fost prima femeie afro-americană manager la NASA, având un impact semnificativ asupra programului spațial american. Născută în 1910, Vaughan a început să lucreze la NACA în 1943, unde a condus un grup de femei matematiciene afro-americane, contribuind la calculele esențiale pentru cercetarea aeronautică. A fost promovată în 1949 ca prima supervizoră afro-americană, specializându-se în programarea computerelor și învățând limbajul FORTRAN. După transformarea NACA în NASA în 1958, Vaughan a militat pentru diversitate și incluziune, având un rol crucial în integrarea angajaților afro-americani. A primit postum Medalia de Aur a Congresului în 2019 pentru realizările sale remarcabile, iar povestea ei a fost popularizată prin cartea și filmul „Hidden Figures”.
Un segment al Stației Spațiale Internaționale prezintă scurgeri de aer, generând îngrijorări serioase pentru siguranța echipajului. Scurgerile, identificate inițial în 2019, au atins un nivel alarmant în acest an, ceea ce a determinat NASA să considere problema drept cea mai presantă cu care se confruntă stația. Deși Roscosmos a luat măsuri pentru a reduce scurgerile, agențiile nu sunt de acord cu privire la gravitatea situației. NASA a solicitat evaluări independente pentru a clarifica cauza și impactul scurgerilor, în timp ce astronauții sunt nevoiți să adopte măsuri de precauție pentru a menține siguranța în laboratorul orbital. Această situație complicată ridică întrebări despre viitorul Stației Spațiale și despre colaborarea dintre cele două agenții.
NASA ar fi putut distruge dovezile că există viață pe Marte prin greșelile făcute în cadrul experimentelor biologice efectuate de navele Viking în 1976. Aceste nave au realizat teste menite să identifice biosemne în solul marțian, dar rezultatele au fost interpretate greșit. Un experiment important, cromatograful de gaze-spectrometru de masă (GCMS), a detectat substanțe organice clorurate, dar acestea au fost considerate contaminări. De asemenea, se sugerează că metodele utilizate, care implicau încălzirea probelor, ar fi putut incinera dovezile organice. Astrobiologul Schulze-Makuch afirmă că experimentele au fost prost concepute, bazându-se pe presupuneri despre viața marțiană, ceea ce ar fi putut împiedica detectarea realității biologice de pe planetă.
