Descoperirile arheologice de pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe din Iași sunt considerate unice și valoroase pentru înțelegerea preistoriei românești. Cercetătorii au găsit gropi menajere și complexe funerare legate de cultura Horodiștea-Erbiceni, datând din mijlocul mileniului IV î.Hr. Aceste vestigii, inclusiv înhumări multiple, oferă informații despre obiceiurile alimentare și ritualurile funerare ale comunităților preistorice. Măriuca Vornicu, cercetător la Institutul de Arheologie, a subliniat importanța acestor descoperiri, care rămân o enigmă istorică. Lucrările de construcție a spitalului nu vor fi afectate de cercetările arheologice, care se apropie de final.
O descoperire arheologică recentă în Polonia a dezvăluit identitatea unei femei din secolul XVII, asociată inițial cu legendele vampirilor. Rămășițele umane, găsite în apropiere de Bydgoszcz, erau îngropate cu o seceră pe gât și un lacăt pe degetul piciorului stâng, ceea ce a generat speculații despre un vampir. Cercetările efectuate de Institutul de Arheologie al Universității Nicolaus Copernic din Toruń au arătat că defuncta era o femeie de rang înalt, cu rădăcini scandinave. Analizele au indicat că lacătul și secera au fost plasate pentru a preveni revenirea ei ca zombi. De asemenea, se estimează că femeia suferea de o tumoare, ceea ce ar fi putut provoca comportamente care au dus la percepția de vrăjitorie.
Poarta Ishtar, construită în secolul al VI-lea î.Hr., rămâne un simbol al opulenței Babilonului. Această construcție grandioasă, dedicată zeiței Ishtar, a fost una dintre cele opt porți ale orașului și a servit drept intrare principală pentru procesiunea Anului Nou babilonian. Descoperită în 1902 de arheologul Robert Koldewey, poarta a fost reconstruită la Muzeul Pergamon din Berlin, păstrând unele dintre cărămizile originale. Decorată cu reliefuri de dragoni și lei, poarta impresionează prin strălucirea cărămizilor smălțuite de un albastru intens, simbolizând bogăția culturală a unei civilizații de neegalat.
Sala Regelui Arthur din Cornwall este cu 4.000 de ani mai veche decât se credea anterior. Recenta cercetare arheologică a dezvăluit că această structură, datând din perioada Neolitică, a fost construită între 5.000 și 5.500 de ani în urmă. Aceasta contrazice ideea că ar avea vreo legătură cu regele Arthur, care ar fi trăit în secolele al V-lea sau al VI-lea d.Hr. Arheologul Tim Kinnaird, utilizând tehnici avansate de datare, a confirmat vechimea monumentului, subliniind importanța sa în peisajul preistoric al Bodmin Moor. Sala Regelui Arthur nu este singura structură asociată cu legendele arthuriene, iar descoperirile sugerează o comunitate activă în acea perioadă, cu numeroase monumente preistorice în zonă.
O descoperire arheologică excepțională a fost realizată în Siberia, unde a fost găsită mumia unui pui de pisică cu dinți-sabie, având pielea și blana intacte. Aceasta reprezintă prima dovadă a speciei Homotherium latidens în Asia și oferă informații valoroase despre anatomia și comportamentul acestor prădători dispăruți. Mumia, datând de acum 35.000 de ani, a fost descoperită în permafrostul din apropierea râului Badyarikha, având o conservare remarcabilă a țesuturilor moi. Analizele sugerează că puiul avea aproximativ 3 săptămâni la momentul morții și prezintă caracteristici anatomice distincte față de puii de leu moderni, ceea ce deschide noi perspective asupra stilului de vânătoare și evoluției felinei.
O epavă misterioasă de aproximativ 700 de ani a fost descoperită în lacul Mjøsa din Norvegia. Aceasta a fost identificată ca un 'føringsbåt', o ambarcațiune tradițională folosită pentru transportul mărfurilor. Descoperirea a fost realizată în 2022 de un vehicul subacvatic autonom, dar cercetările recente au fost întâmpinate de vreme nefavorabilă. Arheologul Øyvind Ødegård de la NTNU a explorat epava, dar datele exacte privind vârsta acesteia vor fi disponibile abia anul viitor, după prelevarea de probe de lemn. Epava, lungă de 10 metri, este construită din scânduri de lemn, folosind o tehnică tradițională scandinavă, și se crede că a fost implicată într-un accident în timpul traversării lacului, care are curenți puternici.
Rămășițe umane din preistorie au fost descoperite pe șantierul viitorului Spital Regional de Urgență din Iași, conform directorului Agenției de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Sănătate (ANDIS), Adrian Popa. Cercetătorii Institutului de Arheologie al Academiei Române au identificat vestigiile ca aparținând culturii Horodiștea-Erbiceni, datând din jurul anului 3.500 î.Hr. Gropile descoperite sunt interpretate ca monumente funerare, conținând rămășițele a cel puțin 14 indivizi. Adrian Popa a asigurat că descoperirile nu vor afecta lucrările de construcție, acestea continuând în paralel cu cercetările arheologice.
Cea mai veche reprezentare a pescuitului a fost descoperită în gravuri din era glaciară de către arheologii de la Leibniz-Zentrum für Archäologie și Universitatea Durham. Situl Gönnersdorf, datând din Paleoliticul superior târziu, conține gravuri ce ilustrează practici de pescuit, inclusiv plase și capcane. Descoperirile, realizate prin tehnici avansate de imagistică, sugerează că tehnologiile de pescuit au apărut mai devreme decât se credea. Gönnersdorf, situat în Renania-Palatinat, Germania, a fost descoperit în 1968 și a oferit până acum peste 81.000 de artefacte, inclusiv reprezentări artistice ale vânătorilor-culegători din acea perioadă.
Rămășițe umane care par a proveni de la un copil au fost descoperite pe un șantier din Parcul Botanic, aproape de centrul Timișoarei. Muncitorii au alertat imediat Poliția, iar la fața locului au sosit criminaliști și un procuror pentru verificări preliminare. Se suspectează că rămășițele ar putea fi foarte vechi, motiv pentru care poliția a solicitat ajutorul arheologilor, având în vedere că zona este un sit arheologic cunoscut. Lucrările de construcție au fost suspendate, iar arheologii vor analiza locul vineri pentru a determina datarea și identitatea rămășițelor.
Rămășițe umane au fost descoperite în Timișoara, în timpul unor lucrări de excavare la marginea Parcului Botanic. Osemintele, învelite în material textil, sunt posibile rămășițe ale unui copil. Poliția a fost sesizată pe 14 noiembrie 2024, iar echipele de criminalistică au efectuat verificări la fața locului. În acest context, IPJ Timiș a deschis un dosar penal pentru a stabili circumstanțele și proveniența osemintelor, iar cercetările se desfășoară sub coordonarea procurorului de la Judecătoria Timișoara. De asemenea, un arheolog a fost chemat pentru a contribui la investigarea situației.
