Cercetătorii au descoperit că observațiile Voyager 2 despre Uranus ar putea fi eronate. Aceasta se datorează unui eveniment cosmic rar, când vântul solar a influențat magnetosfera planetei în timpul survolului din 1986. Jamie Jasinski de la NASA a explicat că aceste condiții neobișnuite au distorsionat datele, fiind întâlnite doar 4% din timp. Deși Uranus nu este o țintă atrăgătoare precum Luna sau Marte, NASA intenționează să lanseze o misiune dedicată pentru a înțelege mai bine această planetă misterioasă. Descoperirile recente subliniază importanța studierii lui Uranus pentru a avansa cunoștințele despre sistemele solare. Descoperirea sa a fost realizată în 1781 de astronomul William Herschel, iar caracteristicile sale unice continuă să fascineze oamenii de știință.
Pe 15 noiembrie 2024, Uranus se află în opoziție, oferind o oportunitate unică de a observa această planetă. Această zi marchează și nașterea unor personalități precum Erwin Rommel și Sir William Herschel. În tradiția dacilor, ziua este dedicată unui zeu al morții, iar în astrologie, Uranus se află în fața constelației Taur. De asemenea, horoscopul oferă previziuni pentru fiecare zodie, subliniind importanța de a evita riscurile financiare și de a căuta stabilitate emoțională. Este o zi favorabilă pentru reflecție și adaptare la schimbări, iar fiecare zodie trebuie să fie atentă la influențele astrale.
O nouă analiză a datelor Voyager 2 sugerează că lunile lui Uranus ar putea avea condiții pentru viață. Aceasta vine după descoperirea că misiunea din 1986 a coincis cu o furtună solară puternică, care a distorsionat observațiile inițiale. Deși Voyager 2 a arătat că sistemul uranian părea inert și fără activitate geologică, noile cercetări indică faptul că ar putea exista oceane subterane pe lunile lui Uranus, care ar putea susține viața. William Dunn de la University College London afirmă că rezultatele sugerează o complexitate mai mare a sistemului uranian decât se credea anterior. NASA planifică o misiune dedicată Uranus, așteptată să ajungă în 2045, pentru a investiga aceste posibilități.
Cunoștințele noastre despre Uranus ar putea fi eronate; un nou studiu sugerează că datele obținute de Voyager 2 în 1986 ar putea fi influențate de un eveniment solar rar. Uranus, a șaptea planetă de la Soare, a fost vizitată o singură dată de Voyager 2, care a colectat informații esențiale în doar șase ore. Autorii studiului subliniază că nava spațială a trecut pe lângă planetă imediat după un vânt solar intens, care a afectat magnetosfera sa, lăsând-o cu radiații electronice neobișnuite. Această vizită a avut loc în condiții rare, prezentând o imagine distorsionată a magnetosferei lui Uranus, care ar putea să nu reflecte realitatea obișnuită a acesteia.
Un nou studiu sugerează că luna lui Uranus, Miranda, ar putea adăposti un ocean de apă sub suprafața sa, ceea ce ar putea schimba multe dintre concepțiile actuale privind compoziția și istoria acestei luni. Cercetătorii de la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory au realizat o analiză a imaginilor Voyager 2 și au dezvoltat un model computerizat care indică faptul că un ocean de cel puțin 100 de kilometri adâncime ar putea exista sub o crustă de gheață de 30 de kilometri. Această descoperire se bazează pe forțele mareice generate de interacțiunile cu lunile învecinate, care ar fi putut menține interiorul cald. Deși se crede că interiorul lui Miranda s-a răcit, cercetătorii nu exclud posibilitatea existenței unui ocean chiar și acum.