Angajații din domeniul nuclear protestează împotriva legii pensiilor care le afectează drepturile. Aceștia se opun majorării stagiului de cotizare și a vârstei de pensionare la 45 de ani, susținând că lucrează în medii toxice și că mulți colegi au murit din cauza expunerii la radiații. Protestatarii afirmă că au fost promiși 15 ani de muncă pentru pensionare, dar legea actuală le impune 27 de ani. Sindicaliștii cer menținerea condițiilor de pensionare stabilite anterior și recunoașterea stagiilor de cotizare pentru cei care au muncit în condiții speciale. Aceștia se mobilizează pentru a schimba legislația în vigoare și a proteja drepturile lucrătorilor din acest sector.
Angajații din domeniul nuclear protestează împotriva legii pensiilor, care le-a majorat stagiul de cotizare la 27 de ani și vârsta minimă la 45 de ani pentru pensionare. Aceștia, parte din prima generație care a lucrat cu uraniu, susțin că noua legislație îi dezavantajează, având în vedere condițiile de muncă extrem de periculoase. Protestatarii afirmă că media de viață în sector este de 55 de ani și că au pierdut colegi din cauza expunerii la radiații. Federația Sindicatelor Energetica solicită menținerea vechilor condiții de pensionare, recunoscând riscurile cu care se confruntă angajații din acest domeniu. Aceștia consideră că noua lege generează inechități și discriminări în rândul lucrătorilor care au activat în condiții speciale.
Rusia a demarat producția în masă de adăposturi antiatomice mobile „KUB-M”, capabile să protejeze împotriva radiațiilor nucleare și altor amenințări. Aceste adăposturi, asemănătoare unor containere de transport, pot găzdui 54 de persoane și pot fi extinse cu module suplimentare. Anunțul survine într-un moment de intensificare a conflictului din Ucraina, iar Kremlinul a avertizat că va răspunde la deciziile nesăbuite ale administrației Biden, care permite Ucrainei să folosească rachete americane în adâncul teritoriului rus. Institutul de cercetare al Ministerului de Urgență a subliniat că adăposturile pot fi desfășurate în permafrostul nordic al Rusiei, fără a lega această acțiune de o criză specifică.
Cercetătorii au descoperit cum tardigradele rezistă la radiații intense prin analiza genomului noii specii, Hypsibius henanensis. Această specie, descoperită recent, conține 14 701 gene, dintre care 4 436 sunt unice. Studiile arată că tardigradele pot tolera radiații gamma de până la 5 000 de grai, de 1 000 de ori mai mult decât doza letală pentru oameni. Trei procese cheie contribuie la această rezistență: genă DODA1 care produce pigmenți ce neutralizează moleculele nocive, repararea rapidă a ADN-ului datorită proteinei TRID1 și creșterea producției proteinelor BCS1 și NDUFB8. Aceste descoperiri sugerează că înțelegerea tardigradelor poate ajuta la protejarea organismelor în condiții extreme, inclusiv în zborurile spațiale. Cercetarea a fost publicată în *Science*.
Brotăcelul răsăriteană (Hyla orientalis) a reușit să se adapteze la mediul toxic de la Cernobîl. Cercetătorii au descoperit că această specie trăiește normal în zona contaminată, având aceeași speranță de viață ca broaștele din zonele curate. După explozia reactorului 4 în 1986, natura a găsit o cale să supraviețuiască, iar zona a devenit un refugiu pentru fauna locală. Un studiu recent publicat în revista Biology Letters a arătat că broaștele din Cernobîl nu mai sunt afectate de radiații, având indicatori de sănătate similari cu cei din zone nepoluate. Deși în primii ani au dezvoltat melanism pentru a rezista radiațiilor, acum cercetătorii consideră că acest mecanism ar putea să nu mai fie la fel de important, însă pigmenții ar putea continua să contribuie la supraviețuirea lor. Din păcate, războiul din Ucraina a afectat cercetările din zonă, limitând accesul oamenilor de știință.
Furtunile cu fulgere pot genera electroni „ucigași” care ajung în spațiu. Aceste particule de mare energie sunt capabile să penetreze sateliții și să afecteze sănătatea astronauților. Cercetătorii de la Universitatea din Colorado, Boulder, au observat, prin analiza datelor satelitare, 45 de valuri de electroni cu energie înaltă între 1996 și 2006, corelându-le cu fulgerele din atmosferă. Fenomenul este legat de undele electromagnetice generate de fulgere, care pot accelera electronii la viteze apropiate de cea a luminii. Această descoperire ar putea ajuta la protejarea echipamentelor spațiale și a oamenilor în misiuni orbitale.
