Profesorul Thomas E. Kurtz, co-inventator al limbajului de programare BASIC, a murit la vârsta de 96 de ani din cauza unei septicemii care a dus la insuficiență multiplă de organ, conform anunțului făcut de soția sa. Kurtz, împreună cu John George Kemeny, a dezvoltat limbajul BASIC și sistemul Dartmouth Time-Sharing System (DTSS) în anii 1960, revoluționând modul în care studenții interacționau cu calculatoarele. Limbajul BASIC a fost conceput pentru a fi accesibil și ușor de utilizat, având comenzi simple precum „RUN” și „PRINT”, și a devenit rapid preferat în rândul studenților din întreaga lume, contribuind la popularizarea programării.
Dorothy Vaughan a fost prima femeie afro-americană manager la NASA, având un impact semnificativ asupra programului spațial american. Născută în 1910, Vaughan a început să lucreze la NACA în 1943, unde a condus un grup de femei matematiciene afro-americane, contribuind la calculele esențiale pentru cercetarea aeronautică. A fost promovată în 1949 ca prima supervizoră afro-americană, specializându-se în programarea computerelor și învățând limbajul FORTRAN. După transformarea NACA în NASA în 1958, Vaughan a militat pentru diversitate și incluziune, având un rol crucial în integrarea angajaților afro-americani. A primit postum Medalia de Aur a Congresului în 2019 pentru realizările sale remarcabile, iar povestea ei a fost popularizată prin cartea și filmul „Hidden Figures”.
Un copil de 7 ani din Rusia, Sergey, a primit o ofertă de angajare de la compania de software Pro32 pentru a deveni șef al departamentului de instruire corporativă. Deși nu poate ocupa o funcție plătită până la 14 ani, Igor Mandik, directorul executiv al companiei, a discutat cu părinții săi despre colaborarea temporară. Sergey este cunoscut pentru videoclipurile sale educaționale pe YouTube, unde explică programarea, având peste 3.500 de abonați. Mandik l-a comparat cu Mozart, subliniind atât talentul său în programare, cât și abilitatea de a preda concepte complexe. Oferta salarială nu a fost încă discutată.
OpenAI a anunțat o nouă funcționalitate pentru ChatGPT pe macOS, care permite interacțiunea cu aplicații de programare. Aceasta, denumită Work with Apps, permite chatbotului să „citească” codul din aplicații precum VS Code, Xcode, TextEdit, Terminal și iTerm2. Utilizatorii nu vor mai trebui să copieze manual textul, ci acesta va fi preluat automat. Totuși, ChatGPT nu poate scrie direct în aplicații, iar liniile generate de cod trebuie introduse manual. Această funcționalitate vine înainte ca Apple să integreze oficial ChatGPT în dispozitivele sale, conform parteneriatului dintre cele două companii.
Automatizarea pornirii și opririi Mac-ului tău este acum posibilă prin Terminal. Această funcție, eliminată din System Preferences în macOS Ventura, poate fi recreată cu ajutorul comenzilor din linia de comandă. Procesul implică setarea unui program de pornire și oprire care să corespundă nevoilor tale, fie că este vorba de un MacBook rar folosit sau un desktop care trebuie să efectueze backup-uri. Comenzile trebuie introduse cu atenție, deoarece ultima comandă va anula pe cele anterioare. De exemplu, pentru a porni computerul la ora 7AM în zilele lucrătoare, comanda ar fi simplă. Dacă dorești să adaugi o oprire la 1AM, comanda devine mai complexă, dar totuși ușor de gestionat. În plus, poți verifica programul setat sau îl poți șterge cu ușurință. Această automatizare îți va economisi timp și va optimiza utilizarea resurselor computerului.
GitHub Copilot va oferi suport pentru modele de la Anthropic, Google și OpenAI. Utilizatorii vor putea alege între modele precum Claude 3.5 și Gemini 1.5 Pro, iar modelele GPT-4o, o1-preview și o1-mini vor fi disponibile în curând. GitHub a prezentat și Spark, un instrument AI pentru crearea aplicațiilor web, care permite utilizatorilor să dezvolte aplicații folosind limbaj natural. Aceste schimbări vin în contextul extinderii platformei, care are acum peste 1 milion de abonați plătiți. De asemenea, GitHub anunță actualizări pentru Copilot, inclusiv editarea multi-fișier și o nouă capacitate de revizuire a codului.
Raspberry Pi a simplificat programarea cu Raspberry Pi Pico printr-o extensie pentru Visual Studio Code. Acest ghid detaliază pașii necesari pentru a configura un mediu de lucru pe un PC cu Windows, testând inițial un exemplu simplu de cod care face un LED să clipească. Utilizatorii trebuie să instaleze Visual Studio Code, să adauge extensia Raspberry Pi Pico, să creeze un proiect și să compileze codul. Ulterior, se poate dezvolta un proiect mai complex, în care un buton controlează un LED, demonstrând astfel abilitățile de programare și conectivitate ale Pico. Proiectul include configurarea circuitului, scrierea codului C/C++ și monitorizarea serială pentru feedback.
