Marea Mediterană a suferit o pierdere dramatică de apă, atingând o scădere de 70% în urmă cu 5,5 milioane de ani. Această transformare a fost documentată de cercetătorii de la CNRS, care au constatat că nivelul mării a scăzut cu până la 2,1 kilometri în doar 10.000 de ani, în cadrul unei crize cunoscută sub numele de „Criza de Salinitate Messiniană”. Procesul a avut două etape: prima, cu acumularea de sare în estul Mediteranei, iar a doua, cu evaporarea masivă ce a afectat întregul bazin. Această scădere a avut efecte semnificative, inclusiv erupții vulcanice și schimbări climatice globale, iar descoperirea a fost realizată prin analiza izotopilor de clor din sarea de pe fundul mării.
Un cartier din Marsilia, Les Fabriques, utilizează apă din Marea Mediterană pentru a încălzi 2.000 de locuințe. Proiectul, realizat de Dalkia și Bouygues Immobilier, include un sistem de pompe de căldură care circulă apă din mare printr-o rețea de conducte. Cele 470 de locuințe deja finalizate beneficiază de o temperatură constantă, ceea ce reduce semnificativ costurile de energie pentru locatari. Sistemul utilizează 70% energie regenerabilă, iar impactul asupra ecosistemului este monitorizat constant. Proiectul a primit sprijin de la Agenția Franceză pentru Mediu și Gestionarea Energiei, fiind un exemplu de sustenabilitate urbană.
Rușii au desfășurat două fregate cu rachete hipersonice Zircon în Marea Mediterană. Fregata Amiral Golovko, recent introdusă în flotă, se îndreaptă către portul sirian Tartus pentru a înlocui fregata Amiral Gorshkov. Aceasta este prima dată când două nave purtătoare de rachete Zircon se află simultan în această zonă. Fregata Amiral Golovko, parte a Proiectului 22350, este dotată cu rachete Kalibr și are ca misiune asigurarea prezenței navale în regiunile strategice. Între timp, gruparea navală rusă include și submarinul Novorossiysk, fregata Amiral Grigorovici și corveta Merkury, demonstrând astfel o intensificare a activităților rusești în Marea Mediterană.
Un cartier din Marsilia, Les Fabriques, utilizează apă din Marea Mediterană pentru energie gratuită. Acest sistem inovator furnizează încălzire și apă caldă pentru aproape 2.000 de locuințe, folosind o rețea de pompe de căldură conectate la un port din apropiere. Apa este extrasă din mare și circulată prin conducte, fiind moderată de temperatura apei marine pentru a menține confortul locuințelor. Proiectul, sprijinit de autoritățile locale și agenții de mediu, permite locuitorilor să beneficieze de costuri reduse la facturi, având o temperatură constantă în case. Această inițiativă ecologică ar putea fi un model pentru alte orașe care doresc să implementeze soluții de energie regenerabilă.
Fregata Amiral Golovko a Flotei de Nord a început traversarea Canalului Mânecii și se îndreaptă spre Tartus. Aceasta a părăsit baza navală din Severomorsk pe 2 noiembrie, având alături petrolierul Vyazma. Până acum, fregata a parcurs aproximativ 1.500 de mile marine, efectuând exerciții de apărare în Marea Barents, Marea Norvegiei și Marea Nordului. Misiunea principală a fregatei este de a demonstra prezența navală rusă în zone importante din Oceanul Atlantic. Fregata este dotată cu tehnologie stealth și rachete hipersonice Zircon, având roluri variate, de la apărare antiaeriană la atacuri asupra navelor și țintelor terestre. Aceasta se alătură unei grupări navale ruse în Marea Mediterană, care se află la un nivel minim de prezență de la înființarea sa în 2013.
Ocean Viking a salvat 178 de migranți în Marea Mediterană în urma a două operațiuni desfășurate miercuri, conform organizației neguvernamentale SOS Mediterranee. Prima operațiune a implicat salvarea a 140 de persoane dintr-o ambarcațiune de lemn, care era suprasolicitată și în pericol de răsturnare. Printre cei salvați se aflau cinci femei și patru copii, mulți având arsuri de la carburant și rău de mare. A doua intervenție a dus la salvarea a 38 de migranți dintr-o ambarcațiune pneumatică fragilă, în zona de căutare și salvare a Maltei. De la începutul anului, 1.710 persoane au dispărut sau și-au pierdut viața în Marea Mediterană, conform Organizației Internaționale pentru Migrație.
Tragedia scufundării superiahtului Bayesian continuă să stârnească întrebări; investigațiile arată probleme de design. Acest iaht, considerat „de nescufundat”, a fost lovit de o furtună în 19 august, scufundându-se rapid, provocând moartea a șapte persoane, inclusiv a magnatului britanic Mike Lynch și a fiicei sale. Expertiza arată că decizii de proiectare, precum catargul uriaș și ușile laterale, au crescut riscul de inundare. În plus, condițiile meteorologice extreme au contribuit la tragedie. Chiar și fără greșelile echipajului, Bayesian avea vulnerabilități structurale care ar fi putut duce la scufundare, conform inginerilor consultați de The New York Times.
Inundațiile devastatoare din Spania au fost cauzate de un sistem meteorologic distructiv, numit 'gota fria'; acest fenomen apare atunci când aerul cald din Marea Mediterană se întâlnește cu aerul rece din altitudine, generând precipitații intense. În ultimele zile, sudul și estul Spaniei au înregistrat cele mai grave inundații din acest secol, cu un bilanț de peste 100 de victime și zeci de dispăruți. Climatologii subliniază că Marea Mediterană, foarte caldă în această perioadă, devine un rezervor de energie pentru furtuni, iar schimbările climatice amplifică frecvența și intensitatea acestor fenomene extreme. Experții avertizează că vremea extremă din Spania ar putea reprezenta un avertisment pentru restul Europei, care ar putea experimenta condiții similare în viitorul apropiat.
