Relicvele unei preotese egiptene din urmă cu aproape 4.000 de ani au fost descoperite într-o cameră ascunsă la 14 metri adâncime. Aceasta a fost găsită în necropola Asyut, unde săpăturile arheologice au început în 2003. Arheologii au descoperit două sicrie decorate, unul de 2,3 metri și altul de 2,62 metri, care se potriveau ca păpușile rusești. De asemenea, au fost găsite vase canopice, figurine din lemn și ofrande alimentare. Inscripțiile de pe sicrie oferă detalii despre Idy, preoteasa zeiței Hathor, care a fost îngropată alături de tatăl său, un oficial de rang înalt din perioada Regatului Mijlociu. Săpăturile sunt realizate de o echipă internațională de cercetători, iar artefactele au fost transferate Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt.
Guvernul României a aprobat semnarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea militară cu Egiptul. Acest acord stabilește cadrul necesar pentru colaborarea militară, având ca scop consolidarea relațiilor prin schimb de informații și activități comune. Domeniile vizate includ instruirea personalului militar, medicină, logistică, protecția mediului, operații de menținere a păcii, educație și industrii de apărare. Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite în 1906, iar România joacă un rol important în sprijinirea cooperării dintre Uniunea Europeană și Egipt, în special în formate precum Consiliul de Asociere UE – Egipt.
Mircea Rădulescu, fost selecționer al României, Egiptului, Siriei și Algeriei, a trăit o carieră plină de provocări. Tehnicianul în vârstă de 83 de ani a povestit despre experiențele sale, inclusiv despre cum a fost dat afară de la naționala Egiptului din cauza unei neînțelegeri legate de intrarea în vestiar. Rădulescu a fost antrenor al României în anii '90, și a continuat să antreneze în diverse țări, având o carieră remarcabilă, dar marcată de momente neobișnuite, cum ar fi negocierile eșuate cu Iranul și Israelul. De asemenea, a amintit despre dificultățile întâmpinate în Algeria, unde a împărțit postul de selecționer cu un alt tehnician, Djaadaoui.
Oamenii de știință de la Muzeul Field din Chicago au folosit scanări CT pentru a explora mumiile egiptene vechi de 3.000 de ani. Această tehnologie nedistructivă a permis obținerea de imagini 3D care au dezvăluit detalii despre identitatea și pregătirea pentru viața de apoi a acestor indivizi. Printre descoperiri se numără practica mumificării, care includea îndepărtarea organelor interne și utilizarea de amulete. Lady Chenet-aa, o femeie de rang înalt, a fost studiată, iar scanările au arătat detalii despre moartea sa și modul în care a fost pregătită pentru viața de apoi. De asemenea, au fost observate și alte mumiile, inclusiv Harwa, un paznic de grânar, oferind o perspectivă asupra statutului social și condițiilor de viață ale egiptenilor antici. Această cercetare nu doar că îmbunătățește conservarea mumiilor, ci și respectul pentru rămășițele umane, transformându-le din obiecte de studiu în povești de viață.
Summitul recent dintre Egipt, Eritreea și Somalia a marcat o schimbare semnificativă în geopolitica Cornului Africii. Acesta a avut loc la Asmara, având ca scop crearea unui front unit în fața provocărilor de securitate regionale, în special în contextul tensiunilor cu Etiopia. Liderii celor trei țări au discutat despre cooperare și integritate teritorială, dar subiectul principal a fost influența Etiopiei, care continuă să genereze îngrijorări. Alianța Egipt-Eritreea-Somalia se conturează ca o reacție la activitățile Etiopiei, în special în legătură cu Marele Baraj Etiopian al Renașterii, perceput de Egipt ca o amenințare existențială. Această nouă colaborare ar putea duce la o redistribuire a puterii în regiune, dar și la amplificarea tensiunilor existente, având în vedere rivalitățile istorice și recentele acorduri militare semnate de Somalia cu Egiptul. Rămâne de văzut dacă aceste alianțe vor aduce stabilitate sau vor exacerba conflictele.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) analizează acordarea unei finanțări de până la 200 de milioane de dolari pentru un proiect eolian în Egipt, cu o capacitate de 1,1 GW. Proiectul, dezvoltat de Suez Wind Energy, va utiliza turbine de la Envision Energy din China, ceea ce a generat critici din partea industriei eoliene europene. Aceasta consideră că utilizarea tehnologiei chinezești contravine politicilor europene de sprijinire a producției interne. În plus, BERD a anunțat un credit de 46 de milioane de euro pentru Parcul Eolian Urleasca din România, care va utiliza de asemenea turbine chinezești, stârnind nemulțumirea autorităților și a asociațiilor din domeniu, care cer respectarea regulilor europene de creditare și utilizarea echipamentelor europene.
BERD ar putea finanța un proiect eolian major în Egipt, utilizând turbine de la Envision Energy din China. Compania Suez Wind Energy, deținută de ACWA Power și HAU Energy, va dezvolta proiectul cu un cost estimat de 1,06 miliarde USD, sprijinind astfel obiectivele de energie regenerabilă ale Egiptului. Totuși, o decizie similară în România, unde Autoritatea de Reglementare a aprobat proiectul eolian Urleasca cu turbine chinezești, a generat controverse la Bruxelles. Criticile vizează faptul că acest proiect contrazice politicile europene de promovare a tehnologiilor locale, iar WindEurope a exprimat dezamăgirea față de implicarea BERD în astfel de inițiative. În mai 2024, BERD va acorda un credit de peste 46 de milioane de euro pentru Urleasca, amplificând astfel nemulțumirile în sectorul eolian european.
Restricțiile impuse de Rusia asupra exporturilor de grâu au stimulat vânzările Ucrainei pe piața egipteană. Săptămâna aceasta, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare din Egipt a achiziționat 290.000 de tone de grâu, dintre care 120.000 de tone provin din Ucraina. Acest lucru vine în contextul în care Rusia, cel mai mare exportator de grâu din lume, a impus măsuri precum prețuri minime de export și taxe adiționale pentru a preveni creșterea prețurilor interne. Traderii sugerează că, dacă Rusia ar fi avut prețuri competitive, ar fi câștigat licitația din Egipt. Totuși, Egiptul a optat pentru grâu din România, Ucraina și Bulgaria, consolidând astfel poziția acestor țări pe piața internațională, în beneficiul importatorilor.
Ucraina a reușit să vândă 120.000 de tone de grâu Egiptului în urma restricțiilor impuse de Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu. Autoritatea Generală pentru Aprovizionare din Egipt a achiziționat luni 290.000 de tone de grâu, incluzând cantități din România și Bulgaria. Rusia a fost exclusă din licitație din cauza politicilor interne menite să controleze inflația, care au dus la creșterea prețurilor. Comercianții consideră că, fără aceste restricții, Rusia ar fi câștigat licitația. De asemenea, traderii din Egipt și din Europa observă că Rusia controlează oferta, dar competiția din partea Ucrainei devine tot mai puternică.
Decizia Rusiei de a limita exporturile de grâu a deschis calea pentru Ucraina să își crească vânzările în Egipt, unde Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) a achiziționat 290.000 de tone de grâu, dintre care 120.000 de tone provin din Ucraina. Restricțiile rusești, menite să combată inflația internă, au inclus taxe de export și un preț minim, ceea ce a făcut ca livrările ucrainene să devină mai atractive pentru importatorii egipteni. Traderii afirmă că, dacă Rusia ar fi oferit prețuri competitive, ar fi câștigat licitația. Totuși, Rusia a optat pentru o strategie de creștere a prețurilor, lăsând loc competitorilor să își extindă cotele de piață.
