Descoperirile arheologice de pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe din Iași sunt considerate unice și valoroase pentru înțelegerea preistoriei românești. Cercetătorii au găsit gropi menajere și complexe funerare legate de cultura Horodiștea-Erbiceni, datând din mijlocul mileniului IV î.Hr. Aceste vestigii, inclusiv înhumări multiple, oferă informații despre obiceiurile alimentare și ritualurile funerare ale comunităților preistorice. Măriuca Vornicu, cercetător la Institutul de Arheologie, a subliniat importanța acestor descoperiri, care rămân o enigmă istorică. Lucrările de construcție a spitalului nu vor fi afectate de cercetările arheologice, care se apropie de final.
Rămășițe umane și vestigii arheologice din preistorie au fost descoperite la Iași. Acestea au fost găsite în timpul lucrărilor la Spitalul Regional de Oncologie, conform directorului Agenției de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Sănătate, Adrian Popa. Cercetătorii de la Institutul de Arheologie al Academiei Române au identificat vestigiile ca aparținând culturii Horodiștea-Erbiceni, datând din aproximativ 3.500 î.Hr. Această descoperire este semnificativă, aducând informații despre tranziția culturală din Eneolitic către Epoca Bronzului. Gropile funerare descoperite conțin rămășițele a cel puțin 14 indivizi, care vor fi supuse unor analize moderne pentru a înțelege mai bine condițiile de viață și cauzele decesului.
Rămășițe umane și vestigii arheologice au fost descoperite în timpul lucrărilor de construcție la Spitalul Regional de Urgență din Iași. Directorul Agenției de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Sănătate, Adrian Popa, a declarat că rămășițele umane, inclusiv morminte secundare, vor fi examinate pentru a obține informații despre stilul de viață și cauzele morții. Descoperirile sunt legate de cultura Cucuteni și Horodiștea-Erbiceni, iar lucrările la spital nu vor fi afectate, zona fiind separată pentru cercetări. Proiectul va continua conform planului, fără a afecta fundația clădirii.
Rămăşiţe umane şi vestigii arheologice din preistorie au fost descoperite pe şantierul Spitalului Regional de Oncologie din Iași. Arheologii au identificat vestigiile ca aparţinând culturii Horodiştea-Erbiceni, datate la circa 3.500 î.Hr. Conducătorul echipei de cercetare, dr. Măriuca Vornicu, a precizat că gropile descoperite ar putea fi monumente funerare, conținând rămăşiţele a cel puţin 14 indivizi. Adrian Popa, directorul ANDIS, a asigurat că aceste descoperiri nu vor întârzia lucrările la spital, zona fiind separată de amplasamentul construcției. Cercetările ulterioare vor include analize ADN și examinări antropologice pentru a determina modul de viaţă al indivizilor îngropaţi.
Relicvele unei preotese egiptene din urmă cu aproape 4.000 de ani au fost descoperite într-o cameră ascunsă la 14 metri adâncime. Aceasta a fost găsită în necropola Asyut, unde săpăturile arheologice au început în 2003. Arheologii au descoperit două sicrie decorate, unul de 2,3 metri și altul de 2,62 metri, care se potriveau ca păpușile rusești. De asemenea, au fost găsite vase canopice, figurine din lemn și ofrande alimentare. Inscripțiile de pe sicrie oferă detalii despre Idy, preoteasa zeiței Hathor, care a fost îngropată alături de tatăl său, un oficial de rang înalt din perioada Regatului Mijlociu. Săpăturile sunt realizate de o echipă internațională de cercetători, iar artefactele au fost transferate Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt.
Lucrările de modernizare a tronsonului feroviar Timişoara - Arad avansează, cu descoperiri arheologice importante. Pe Lotul 4 Ronaţ Triaj - Arad, se efectuează lucrări de terasamente și rectificări pentru a permite viteze de 160 km/h pentru trenurile de călători. Arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie au descoperit 21 de situri, dintre care Situl 10, cu o întindere de 3 kilometri, este cel mai mare din România. Aici au fost găsite relicve din epoca bronzului, structuri de locuinţe și un cimitir sarmatic. De asemenea, Situl 11 a scos la lumină oase de animale, sugerând utilizarea acestuia pentru îngroparea lor. Lotul 4 are o lungime de 54,86 km și costă peste 2 miliarde de lei, fiind parte dintr-un proiect mai amplu de reabilitare a magistralei Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Arad, finanțat prin PNRR, cu termen de finalizare în 2026.
Descoperiri arheologice semnificative au fost realizate pe șantierul Lotului 4 al căii ferate Timișoara - Arad. Arheologii de la Muzeul Național de Istorie au identificat 21 de situri, inclusiv un cimitir sarmatic vechi de 1.900 de ani și structuri de locuințe de lut. Situl 10, cel mai mare descoperit în România, se întinde pe 3 kilometri și conține relicve din epoca bronzului, în timp ce Situl 11 a scos la lumină oase de animale vechi de aproximativ 100 de ani. Lucrările de infrastructură vizează îmbunătățirea vitezei de circulație a trenurilor, iar întregul proiect este finanțat prin PNRR, având termen de finalizare în 2026.
Cercetătorii au descoperit o așezare veche de 4.000 de ani în Arabia Saudită, situată în apropiere de Al-‘Ula. Aceasta, numită al-Natah, se întinde pe 1.5 hectare și reflectă forma de organizare a comunităților din Epoca Bronzului. Studiul publicat în Live Science detaliază structuri precum un cartier central, un cartier rezidențial protejat de bastioane și 50 de locuințe din pământ. În zonă au fost găsite și pietre de măcinat și ceramică, indicând ocupațiile locuitorilor. De asemenea, au fost descoperite două clădiri impunătoare care ar fi putut servi ca centre administrative, alături de o necropolă cu morminte circulare, deocamdată fără indicii clare despre populația vremii.
