În 1977, România intră într-o nouă fază de degradare economică sub regimul Ceaușescu, conform istoricului Alex Mihai Stoenescu. Acesta subliniază că refuzul lui Ceaușescu de a reduce procentele de investiții și de a sprijini consumul a fost o mare eroare, agravată de cutremurul din acel an și de criza petrolului. De asemenea, Stoenescu menționează că între 1981 și 1989, Ceaușescu a cerut falsificarea realizărilor economice, în special în agricultură, unde s-au raportat creșteri aberante. Deși România era un producător agricol important în Europa de Est, randamentele erau inferioare celor din Occident, iar utilizarea intensivă a îngrășămintelor chimice a dus la deteriorarea mediului. Această degradare economică a culminat cu criza din 1986, când statul român se confrunta cu dificultăți severe financiare, inclusiv presiuni din partea Băncii Mondiale pentru rambursarea împrumuturilor.
