Un nou studiu arată că particulele de poluare generate de fabrici pot declanșa ninsori. Cercetarea a evidențiat că poluanții din aerosoli contribuie la procesul de „înghețare a norilor” între temperaturi de -10°C și -24°C, transformând picăturile de apă super-răcite în cristale de gheață. Analizând imagini satelitare de la NASA, cercetătorii au observat o reducere a norilor lichizi în apropierea a 67 de situri industriale, ceea ce a dus la ninsori mai frecvente în aceste zone. Un singur eveniment poate aduce până la 1,2 cm de zăpadă, iar acest fenomen are implicații asupra climei, deoarece norii de gheață reflectă cu 14% mai puțină lumină solară decât cei lichizi. Studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul acestor aerosoli.
Activitatea solară are un impact semnificativ asupra climei Pământului. Studiile din ultimele trei secole au demonstrat că fluctuațiile activității solare influențează grosimea stratului de ozon, ecosistemele și organismele vii. Furtunile solare extreme, cum ar fi cea din 1859, au avut efecte devastatoare asupra rețelelor de energie și telecomunicații. Indicatorii activității solare, precum numărul de pete solare și radiația solară, sunt monitorizați constant, iar previziunile sugerează că vârful ciclului solar actual va avea loc în 2025. De asemenea, activitatea solară afectează temperatura atmosferei și sistemele de comunicație, subliniind necesitatea unei monitorizări continue pentru a preveni daunele economice și tehnologice. În prezent, sateliții și observatoarele dedicate ajută la obținerea de alerte în timp real privind activitatea solară, esențială pentru protejarea infrastructurii moderne.
Noul Plan Climatic 2024-2030 al Parisului prevede eliminarea a 60.000 de locuri de parcare pentru a crea spații verzi. Acest plan, care va fi votat de Consiliul Parisului, include măsuri precum extinderea limitelor de viteză, reproiectarea benzilor de circulație și crearea de „oaze” urbane pentru a combate căldura extremă. Până în 2030, orașul va adăuga 300 de hectare de spații verzi, cu 10% din acestea finalizate până în 2026. De asemenea, se va pune accent pe pietonalizare și pe reducerea traficului auto, cu scopul de a crea un mediu urban mai sănătos și mai prietenos cu locuitorii. Aceste măsuri vin ca răspuns la valurile recente de căldură și la efectul de „insulă de căldură urbană” generat de oraș.
Marea Mediterană a suferit o pierdere dramatică de apă, atingând o scădere de 70% în urmă cu 5,5 milioane de ani. Această transformare a fost documentată de cercetătorii de la CNRS, care au constatat că nivelul mării a scăzut cu până la 2,1 kilometri în doar 10.000 de ani, în cadrul unei crize cunoscută sub numele de „Criza de Salinitate Messiniană”. Procesul a avut două etape: prima, cu acumularea de sare în estul Mediteranei, iar a doua, cu evaporarea masivă ce a afectat întregul bazin. Această scădere a avut efecte semnificative, inclusiv erupții vulcanice și schimbări climatice globale, iar descoperirea a fost realizată prin analiza izotopilor de clor din sarea de pe fundul mării.
Oamenii de știință sugerează că Pământul ar fi avut un inel stâncos în urmă cu 466 de milioane de ani. Această ipoteză provine din analiza craterele de impact din perioada Ordoviciană, care sunt distribuite neobișnuit de aproape de ecuator. Studiul publicat în revista Earth and Planetary Science relevă că meteoriții ar fi putut proveni dintr-un inel similar cu cele ale planetelor gazoase, cum ar fi Saturn. Această descoperire ar putea explica nu doar originea acestor cratere, ci și un eveniment climatic extrem, un îngheț global, care a avut loc ulterior. Cercetătorii continuă să investigheze efectele acestui potențial inel asupra evoluției vieții și climei pe Pământ.
Producția de cereale a Uniunii Europene a atins cea mai scăzută valoare din ultimii 10 ani, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile care au afectat recoltele și a unei reduceri a suprafeței cultivate. Ploile excesive din iarnă au perturbat plantarea în nord-vestul Europei, iar seceta din regiunile sud-estice a afectat producția de porumb. Se estimează o scădere generală a producției de cereale cu aproximativ 2% față de anul anterior, cu cele mai mari pierderi înregistrate în România, Bulgaria și Ungaria. Exporturile de cereale sunt prognozate să scadă cu 22%, în timp ce importurile vor rămâne relativ constante. Prețurile cerealelor au scăzut, afectând fluxul de numerar al fermierilor, ceea ce ar putea influența accesibilitatea îngrășămintelor în anul următor.
Roxana Mînzatu a fost audiată la Bruxelles, fiind solicitate informații despre activitatea sa, inclusiv detalii legate de proprietatea sa de la Brașov. În altă ordine de idei, Germania se pregătește pentru alegeri anticipate, iar anul 2024 este prognozat să fie cel mai călduros din istorie, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitorul planetei. În plus, Uniunea Europeană anunță fonduri pentru înzestrarea militară, axându-se pe producția de armament. De asemenea, un concurs de benzi desenate dedicat mediului înconjurător îndeamnă tinerii să se implice activ în protejarea planetei.
Vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istoria Bucureștiului, cu temperaturi medii de 27,0 °C, depășind recordurile anterioare. În această vară, au fost înregistrate cinci zile consecutive cu temperaturi de peste 40 °C, inclusiv o noapte tropicală cu o minimă de 26,2 °C. Această situație reflectă o tendință îngrijorătoare, cu proiecții climatologice care sugerează că până în 2100 sudul României ar putea experimenta cinci luni pe an cu valuri de căldură. Comparativ cu ultimele decenii, recordurile de căldură sunt doborâte tot mai frecvent, evidențiind accelerarea încălzirii globale, ceea ce va afecta considerabil populația urbană a României în următorii ani. Datele istorice arată că temperaturile extreme au devenit mult mai comune, iar vara lui 2024 marchează un nou standard pentru caniculă în România.
O erupție vulcanică majoră este inevitabilă și poate provoca haos global. Potrivit revistei Nature, probabilitatea ca o astfel de erupție să aibă loc până la sfârșitul secolului este de aproximativ 17%. Erupțiile cataclismice, cum ar fi cea de la Tambora din 1815, au demonstrat impactul devastator asupra climei și economiei globale. Estimările sugerează că o erupție în următorii cinci ani ar putea genera costuri de peste 3,6 trilioane de dolari în primul an. Efectele asupra securității alimentare globală, lanțurilor de aprovizionare și migrației ar putea fi semnificative. Specialiștii avertizează că guvernele nu au planuri adecvate pentru a gestiona riscurile asociate unei astfel de catastrofe.
Conferința COP29 a fost deturnată de realegerea lui Donald Trump, transformând discuțiile despre criza climatică într-un haos politic. Liderul Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a preluat controlul, acuzând Occidentul de ipocrizie și promovând interesele combustibililor fosili. În acest context, lideri globali au cerut o revizuire a procesului climatic al ONU, semnalând că discuțiile nu mai sunt potrivite scopului. Aliyev a folosit platforma conferinței pentru atacuri împotriva Franței și Olandei, în timp ce 1.700 de lobbysti din industria combustibililor fosili au participat la eveniment. Aceste evoluții vin în urma unui an extrem de dificil din punct de vedere climatic, iar perspectivele de limitare a încălzirii globale sunt din ce în ce mai îndoielnice.
