Ungaria a decis să desfășoare sisteme de apărare aeriană în nord-estul țării, în contextul creșterii amenințării unei escaladări a conflictului ruso-ucrainean. Ministrul apărării ungar, Kristof Szalay-Bobrovniczky, a declarat că, deși speră în continuare la o soluție diplomatică, este necesar să fie pregătiți pentru orice eventualitate. De asemenea, Polonia a ridicat avioanele de luptă NATO pentru a-și proteja spațiul aerian, reacționând astfel la atacurile ruse asupra Ucrainei. Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a confirmat că sistemele de apărare sunt pregătite la cel mai înalt nivel, subliniind că riscurile de escaladare sunt mai mari ca oricând.
Moldova își întărește capacitățile de apărare aeriană împotriva dronelor rusești prin achiziționarea a două sisteme dedicate detectării și distrugerii acestora. Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a anunțat că procesul este în curs de desfășurare, menționând că țara a alocat deja resursele necesare. Aceste măsuri vin în urma incidentului recent în care o dronă a fost descoperită prăbușită în Chișinău, ceea ce a determinat autoritățile să reevalueze capacitățile existente, care sunt învechite și inadecvate pentru amenințările actuale. Nosatîi a subliniat necesitatea unor radare moderne, având în vedere că echipamentele actuale datează din anii '60-'80 și nu pot depista eficient noile tipuri de amenințări aeriene. Autoritățile moldovenești sunt determinate să îmbunătățească sistemul de apărare pentru a proteja populația și spațiul aerian al țării.
Moldova își întărește capacitățile de apărare aeriană după incidentele recente cu drone rusești care s-au prăbușit pe teritoriul său. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că țara examinează posibilitatea achiziționării de noi sisteme pentru identificarea dronelor și avertizarea populației. În prezent, Moldova dispune de 20 de radare vechi, care nu sunt eficiente în detectarea dronelor moderne. Nosatîi a subliniat că este necesară achiziționarea a trei radare autopropulsate cu rază medie și lungă de detecție, precum și a altor echipamente pentru a îmbunătăți securitatea națională. Aceste măsuri vin în contextul în care Rusia a lansat un număr semnificativ de drone împotriva Ucrainei, iar unele dintre acestea au căzut în Moldova, punând în evidență vulnerabilitățile actuale ale țării în fața amenințărilor externe.
Republica Moldova nu dispune de sisteme moderne de apărare aeriană, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, subliniind că țara are în dotare peste 20 de radare vechi care nu pot detecta dronele. Aceste aparate au fost observate recent în spațiul aerian moldovean, iar oficialul a avertizat asupra riscurilor de atacuri, având în vedere conflictul din Ucraina. Nosatîi a menționat că autoritățile lucrează la achiziționarea unor sisteme noi de detecție și distrugere a dronelor, dar procesul este complex și necesită timp. Fostul ministru Nicu Popescu a subliniat importanța consolidării securității naționale și a parteneriatelor internaționale, avertizând asupra vulnerabilității Moldovei în fața amenințărilor externe. În ultima perioadă, dronele rusești au survolat ilegal teritoriul moldovean, ceea ce a dus la proteste diplomatice din partea Chișinăului.
Danemarca își asumă angajamentul de a livra avioane F-16 pentru Ucraina, contribuind astfel la consolidarea capacităților de apărare aeriană ale acesteia. Premierul danez, Mette Frederiksen, a declarat că programul de livrare este în grafic, cu instruirea piloților ucraineni progresând semnificativ. Până acum, din cele 61 de avioane promise de Danemarca și Țările de Jos, 7 au fost livrate. Restul urmează să sosească până în 2025, iar alte țări, precum Norvegia, se alătură efortului. Instruirea piloților se desfășoară în baze din Europa și SUA, iar provocările persistă, inclusiv amenințările rusești. Avioanele F-16AM și F-16BM livrate sunt versiuni modernizate, dotate cu echipamente avansate care îmbunătățesc semnificativ capacitățile de luptă.
Uniunea Europeană a aprobat achiziția sistemelor de apărare aeriană IRIS-T SLM pentru a contracara amenințările rusești. Aceste rachete, dezvoltate de Diehl Defence, sunt concepute pentru a intercepta avioane, elicoptere, rachete de croazieră și UAV-uri. Sistemul IRIS-T SLM se remarcă prin mobilitate și integrarea în rețelele de apărare, având o rază operațională de până la 40 km și capacități avansate de urmărire a țintelor. Eficiența sa a fost demonstrată în Ucraina, unde a neutralizat amenințările aeriene rusești, consolidând încrederea statelor europene în acest sistem. Această inițiativă reflectă angajamentul UE de a întări capacitățile de apărare comune și de a asigura o reacție eficientă la provocările actuale.
Iranul își exprimă îndoielile cu privire la eficiența sistemelor S-400 rusești după atacul israelian din octombrie, care a vizat facilități militare iraniene. Potrivit unui oficial al Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, capacitățile sistemelor S-300 de fabricație rusă sunt superioare celor ale S-400. Iranul susține că utilizează activ S-300 și că nu consideră necesar S-400, descriind sistemul rusesc ca o variantă îmbunătățită a S-300. Atacul recent a dus la distrugerea majorității sistemelor S-300, afectând imaginea Rusiei în domeniul apărării aeriene. Iranul a cerut anterior sisteme avansate de apărare, dar nu a solicitat S-400, conform declarațiilor oficiale.
O dronă recuperată de Ucraina a relevat o tactică inovatoare a Rusiei, folosind drone momeală de 1.000 de dolari pentru a deruta sistemele de apărare aeriană. Aceasta este echipată cu o lentilă Luneberg, ce o face să apară ca o țintă mult mai mare pe radar. Comparativ cu drona Geran-2, care costă aproximativ 20.000 de dolari și are dimensiuni considerabile, drona momeală este mult mai ușoară și ușor de transportat. Utilizarea acestor drone, fabricate din materiale ieftine, pune o presiune semnificativă asupra resurselor de apărare ale Ucrainei, având în vedere costurile ridicate ale rachetelor necesare interceptării lor. Această discrepanță de costuri afectează grav bugetele și logistica militară ucraineană.
România se alătură altor opt state membre ale Uniunii Europene în achiziționarea sistemului MISTRAL pentru apărarea aeriană. La 14 noiembrie 2024, Comisia Europeană a aprobat achiziția de sisteme avansate de apărare antiaeriană prin EDIRPA, cu scopul de a îmbunătăți securitatea colectivă. Sistemul MISTRAL, dezvoltat de MBDA, este un sistem MANPADS capabil să neutralizeze amenințări aeriene variate, având o rază de acțiune de până la 7 km. Această inițiativă vizează nu doar întărirea capacităților de apărare, ci și standardizarea achizițiilor și cooperarea între statele membre, răspunzând provocărilor de securitate regionale și globale.
Armata ucraineană a explicat de ce podul Kerci nu a fost distrus până acum. Potrivit oficialului Dmytro Pletenchuk, apărarea aeriană rusă este desfășurată constant în Crimeea, semn că podul este o prioritate pentru ruși, mai important decât depozitele de armament. Acesta subliniază că podul este singura legătură între Federația Rusă și Crimeea, după distrugerea logisticii maritime. Rușii au încercat să organizeze transportul militar prin feriboturi, dar podul Kerci rămâne soluția principală, deși logistică este complicată și costisitoare. Pletenchuk a confirmat că Rusia utilizează cele mai avansate sisteme de apărare aeriană pentru a proteja podul, inclusiv S-500, iar aviația a preluat rolul de apărare, înlocuind navele de patrulare. Ucraina continuă să vizeze distrugerea acestui obiectiv strategic, în ciuda măsurilor de apărare întărite de către ruși.
