STIINTA
Publicat acuma 7 zileUn segment de pe partea rusească a Stației Spațiale Internaționale prezintă fisuri care pot afecta presurizarea și oxigenul.
Defecțiunea, identificată din 2019, s-a agravat, iar oficialii NASA consideră că scurgerile au atins un nivel record, punând în pericol siguranța echipajului. În ciuda acestui fapt, Roscosmos neagă gravitatea situației și a implementat măsuri pentru a reduce scurgerile. Cosmonauții trebuie să mențină segmentul cu probleme sigilat, iar NASA a solicitat o evaluare independentă, însă Roscosmos nu a răspuns. Experții au opinii diferite privind cauza scurgerilor, NASA indicând factori de mediu și posibile defecte de fabricație.ACTUALITATE
Publicat acuma 8 zileExtratereștrii au revenit în atenția publicului după o audiere în Congresul Statelor Unite despre Fenomenele Anormale Neidentificate (UAP)
. Audierea, intitulată „Fenomene Anormale Neidentificate: Expunerea Adevărului”, a inclus mărturii de la foști oficiali precum Luis Elizondo, Tim Gallaudet și Michael Gold. Elizondo a criticat secretomania din jurul UAP-urilor, susținând că nu suntem singuri în Univers. Gold a subliniat necesitatea științei în analiza UAP-urilor, iar jurnalistul Michael Shellenberger a acuzat Guvernul de lipsă de transparență. Deși s-au adus multe mărturii, dovezile concrete rămân limitate din cauza clasificării informațiilor.STIINTA
Publicat acuma 8 zilePloaia de meteori Leonide atinge apogeul în acest weekend
, cu observatori care pot vedea aproximativ 15 meteori pe oră, în special după miezul nopții. Deși activitatea Leonidelor se desfășoară între 3 noiembrie și 2 decembrie, vârful va fi atins sâmbătă și duminică. NASA avertizează că Luna aproape plină va estompa vizibilitatea meteorilor, care pot produce „mingi de foc” strălucitoare. Leonidele provin din cometa 55P/Tempel-Tuttle, iar furtunile de meteori sunt rare, ultima având loc în 2002. Următoarele apariții notabile sunt așteptate în 2031 și 2064, când ratele ar putea depăși 100 de meteori pe oră.
STIINTA
Publicat acuma 8 zileNASA colaborează cu Microsoft pentru a crea Earth Copilot,
un chatbot AI care va facilita accesul la datele științifice despre planetă. Acest instrument va răspunde la întrebări precum „Care a fost impactul uraganului Ian în Sanibel Island?” sau „Cum a afectat pandemia COVID-19 calitatea aerului în SUA?”. Scopul NASA este de a democratiza accesul la informațiile din baza de date, care sunt adesea greu accesibile pentru cei care nu sunt cercetători. Deocamdată, Earth Copilot este disponibil doar pentru oamenii de știință de la NASA, care vor evalua capacitățile acestuia înainte de a-l integra în platforma VEDA, care oferă deja acces la unele date ale agenției.
STIINTA
Publicat acuma 9 zileNASA a anunțat alocarea a 11,5 milioane de dolari pentru cinci proiecte de cercetare în aviația sustenabilă.
Aceste fonduri sunt destinate programului Advanced Aircraft Concepts for Environmental Sustainability 2050 (AACES), care vizează dezvoltarea de soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de carbon în aviație. Proiectele finanțate includ inițiative precum Electra, care va îmbunătăți tehnologiile aeronavelor electrice, și JetZero, care explorează utilizarea hidrogenului lichid ca sursă de combustibil. Alte proiecte, cum ar fi cele de la Georgia Tech și Pratt and Whitney, se concentrează pe noi tipuri de combustibili și tehnologii de propulsie pentru eficiență sporită. AACES face parte din programul Advanced Air Transport Technology al NASA.STIINTA
Publicat acuma 10 zileF-16XL a fost dezvoltat ca un prototip cu aripă delta, dar nu a intrat în producție
; în 1984, Forțele Aeriene au ales F-15E Strike Eagle pentru misiuni de lovituri tactice, considerându-l mai potrivit. Cele două prototipuri F-16XL, cu numerele de serie #849 și #848, au fost livrate NASA pentru teste aerodinamice și studii asupra fluxului de aer la viteze mari. Deși nu au avut o viață lungă în serviciu activ, F-16XL a influențat dezvoltarea avioanelor cu aripi delta și a tehnologiilor moderne. În prezent, prototipurile sunt expuse la Muzeul Centrului de Zbor al Forțelor Aeriene de la Baza Edwards, fiind atracții importante pentru vizitatori.STIINTA
Publicat acuma 10 zileNASA a anunțat alocarea a 11,5 milioane de dolari pentru cinci proiecte de cercetare în aviația sustenabilă.
Aceste inițiative, parte din programul Advanced Aircraft Concepts for Environmental Sustainability 2050 (AACES), vizează soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de carbon. Proiectele includ Electra, care va îmbunătăți un prototip de aeronavă electrică, și JetZero, care explorează utilizarea hidrogenului lichid criogenic. De asemenea, Georgia Tech cercetează noi tipuri de combustibil, Pratt and Whitney dezvoltă tehnologii de propulsie, iar Aurora Flight Sciences se concentrează pe o varietate de tehnologii pentru aeronave sustenabile. Proiectul AACES face parte din Advanced Air Transport Technology al NASA.STIINTA
Publicat acuma 10 zileCercetătorii amatori au transformat datele Juno în imagini impresionante ale atmosferei lui Jupiter.
Misiunea Juno, lansată în 2011 și ajunsă pe Jupiter în 2016, are scopul de a studia această planetă, inelele și lunile sale pentru a înțelege formarea sistemului solar. Deși inițial planificată să se încheie în 2017, misiunea a fost extinsă până în 2025, permițând orbiterului să efectueze 42 de orbite suplimentare. JunoCam, instrumentul de captare a imaginilor, permite utilizatorilor să proceseze datele brute, generând interpretări artistice ale peisajelor joviene. Scott Bolton, principalul cercetător al misiunii, subliniază importanța acestei inițiative în explorarea planetelor și lunilor din sistemul nostru solar.STIINTA
Publicat acuma 10 zileCunoștințele noastre despre Uranus ar putea fi eronate
; un nou studiu sugerează că datele obținute de Voyager 2 în 1986 ar putea fi influențate de un eveniment solar rar. Uranus, a șaptea planetă de la Soare, a fost vizitată o singură dată de Voyager 2, care a colectat informații esențiale în doar șase ore. Autorii studiului subliniază că nava spațială a trecut pe lângă planetă imediat după un vânt solar intens, care a afectat magnetosfera sa, lăsând-o cu radiații electronice neobișnuite. Această vizită a avut loc în condiții rare, prezentând o imagine distorsionată a magnetosferei lui Uranus, care ar putea să nu reflecte realitatea obișnuită a acesteia.STIINTA
Publicat acuma 11 zileNava spațială Juno de la NASA a trimis imagini fascinante cu Jupiter
în timpul celui de-al 66-lea survol, realizat pe 23 octombrie. Această misiune, care studiază sistemul Jovian, a fost lansată în 2011 și a ajuns la Jupiter în 2016. Juno a dezvăluit informații despre câmpul magnetic și Marea Pată Roșie a planetei, având ca scop înțelegerea formării și evoluției sistemului solar. Misiunea, inițial limitată până în 2017, a fost extinsă până în 2025, permițând continuarea studiilor asupra sateliților și inelelor lui Jupiter. Aceasta este prima misiune care se apropie de polii planetei, unde se află cicloane uriașe.
STIINTA
Publicat acuma 12 zileAvionul X-59 de la NASA a început testele motoarelor pentru prima dată
în cadrul instalației Lockheed Martin din Palmdale, California. Inginerii au pornit motoarele la viteze reduse pentru a verifica funcționarea sistemelor și a evita scurgerile. X-59 este proiectat să zboare la viteza Mach 1,4, fără a genera boomul sonic specific zborurilor supersonice. Aeronava dispune de un motor F414-GE-100 și o geometrie unică cu un nas alungit, care reduce zgomotul la un nivel comparabil cu trântirea unei uși. Deși data primului zbor nu este stabilită, NASA speră ca X-59 să demonstreze că zborul supersonic poate fi realizat fără zgomotul asurzitor, facilitând astfel transporturi rapide în diverse domenii.EXTERNE
Publicat acuma 14 zileTrei astronauți NASA au revenit pe Pământ după o misiune de 235 de zile în spațiu, dar unul dintre ei a fost spitalizat la întoarcere.
Detalii despre această spitalizare nu au fost făcute publice, NASA invocând confidențialitatea medicală. Unul dintre astronauți a petrecut o noapte în spital, dar este în stare bună. Michael Barrett, pilotul echipajului, a menționat că zborul spațial este complex și că se pot descoperi probleme neașteptate. Barrett a fost însoțit de colegii săi Matthew Dominick și Jeanette Epps, în timp ce cosmonautul rus Alexander Grebenkin nu a fost prezent la conferință.
STIINTA
Publicat acuma 14 zileNASA și SpaceX au lansat „LignoSat”, primul satelit din lemn,
având scopul de a explora utilizarea acestui material regenerabil în mediul cosmic. Satelitul, de dimensiunea unei palme, este parte a unui proiect de 50 de ani care vizează construirea de locuințe din lemn pe Lună și Marte. Astronautul Takao Doi și profesorul Koji Murata de la Universitatea Kyoto subliniază durabilitatea lemnului în spațiu, unde nu este afectat de apă sau oxigen. „LignoSat” va rămâne în orbită timp de șase luni, monitorizând cum rezistă lemnul la fluctuațiile extreme de temperatură și va evalua, de asemenea, capacitatea sa de a proteja semiconductorii de radiațiile spațiale. Această inițiativă ar putea reduce impactul poluării generate de sateliții tradiționali, deschizând calea pentru o explorare mai ecologică a spațiului.STIINTA
Publicat acuma 16 zileAstronomii au descoperit structuri luminoase în jeturile unei găuri negre din galaxia Centaurus A.
Această observație a fost realizată folosind datele vechi de la Observatorul cu raze X Chandra al NASA. Studiul, publicat pe 18 octombrie înThe Astrophysical Journal
, arată că nodurile din jeturi se deplasează cu 94% din viteza luminii în raze X, comparativ cu 80% în lungimi de undă radio. Această descoperire sugerează că jeturile se comportă diferit în funcție de lungimea de undă. De asemenea, există schimbări de luminozitate observate în noduri între 2002 și 2022, ceea ce ridică întrebări despre natura și formarea acestora. Viitoarele cercetări ar putea oferi răspunsuri asupra mecanismelor din spatele acestor fenomene, în contextul incertitudinilor legate de viitorul telescopului Chandra.STIINTA
Publicat acuma 17 zile
