Europa are nevoie urgentă de campioni în business pentru a-și îmbunătăți economia; în contextul unei concurențe crescânde din partea SUA și China, liderii europeni, inclusiv Emmanuel Macron, subliniază necesitatea de reforme rapide. Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că diferențele de PIB între Europa și Statele Unite vor continua să crească, în timp ce Europa se confruntă cu probleme structurale, inclusiv o forță de muncă îmbătrânită și o productivitate scăzută. În acest context, companiile europene sunt văzute ca fiind cheia pentru revitalizarea economiei, iar clasamentele recente evidențiază companiile cu creștere constantă, precum Zalando, care a demonstrat cum o afacere poate prospera în cadrul pieței unice europene. Totuși, birocrația și reglementările excesive rămân obstacole semnificative pentru inovație și dezvoltare.
Economia României a stagnat în trimestrul III 2024, cu o scădere de 0,2% față de trimestrul II; în primele nouă luni, PIB-ul a crescut cu 0,9% față de anul trecut. Conform Institutului Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) nu s-a modificat în termeni reali comparativ cu trimestrul II 2024. De asemenea, seria ajustată sezonier a PIB-ului a fost recalculată, evidențiind revizuiri anterioare. Fondul Monetar Internațional a revizuit estimările de creștere economică pentru România la 1,9%, în timp ce Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat proiecția la 2,8% pentru anul curent.
Sindicatele acuză Guvernul de negocieri secrete cu FMI și Banca Mondială în contextul tergiversării publicării Hotărârii de Guvern privind salariul minim. CNS Cartel Alfa susține că acest lucru indică intenția de a îngheța salariul minim și că planul bugetar pe termen mediu 2025-2031 nu a fost dezbătut public, omisând măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. De asemenea, sindicatele subliniază lipsa transparenței decizionale și nevoia de respectare a dialogului social, mai ales în perioada electorală. Această situație este agravată de deficitul crescut și de scăderea colectării veniturilor la buget.
Banca Mondială și FMI își propun să colaboreze cu noua administrație Trump pentru a sprijini țările în dezvoltare afectate de schimbările climatice. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, și directorul FMI, Kristalina Georgieva, și-au exprimat încrederea că sectorul privat din SUA va continua să investească în soluții ecologice. Summitul ONU COP29 vizează strângerea de fonduri pentru tranziția globală către surse de energie mai curate. Deși Trump ar putea retrage SUA din eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, oficialii internaționali rămân optimiști în privința colaborării și a investițiilor în energie regenerabilă, chiar și în statele controlate de republicani. sursa
Confederația sindicală Cartel Alfa acuză Guvernul că pregătește un plan de austeritate pe ascuns. Sindicaliștii susțin că proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru salariul minim brut a fost eliminat de pe ordinea de zi a Consiliului Economic și Social, ceea ce ar indica o intenție de a îngheța salariul. Aceștia consideră că acest demers este un semnal al negocierilor secrete cu instituții internaționale precum FMI, CE și Banca Mondială. De asemenea, Cartel Alfa subliniază că lipsa transparenței în procesul decizional și tergiversarea publicării Hotărârii de Guvern afectează lucrătorii și cer urgent promulgarea acesteia, precum și clarificări asupra bugetului pentru 2025, care nu a fost prezentat public.
Creșterea taxelor în 2025 poate fi evitată dacă statul atrage fonduri europene și semnează un acord cu FMI. Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat importanța acestor aspecte pentru menținerea nivelului actual al TVA-ului și impozitului pe venituri. În absența acestor măsuri, impozitul pe venituri ar putea crește de la 10% la 15%, iar impozitul pe dividende de la 8% la 15%. Negrescu a avertizat că statul va juca un rol central în provocările economice, generate de inflație și decizii necorespunzătoare.
Dieta fiscală propusă de Isărescu ar putea duce la măsuri drastice în fața unui deficit bugetar de peste 138 de miliarde de lei. Analistul Adrian Negrescu a subliniat că, în condițiile actuale, România ar putea fi nevoită să adopte tăieri severe de cheltuieli și să crească impozitele, având în vedere stagnarea economică și inflația în creștere. El a avertizat că, fără o gestionare riguroasă, România ar putea ajunge să ceară ajutor de la FMI, ceea ce ar impune o austeritate similară unei intervenții chirurgicale. Negrescu estimează că anul viitor, țara va avea cheltuieli suplimentare de până la 70 de miliarde de euro, iar singura salvare ar putea veni din atragerea fondurilor din PNRR, însă cu șanse slabe de succes în actualul context economic.
Inteligența artificială va transforma radical piața muncii din România, conform unui raport al Fondului Monetar Internațional (FMI). Aproape 40% din angajați la nivel global sunt expuși la AI, iar România se clasează pe locul 41 în topul global al pregătirii pentru această revoluție, imediat după Chile. Această analiză a fost realizată pe baza datelor din 174 de state și a fost compilată de diverse instituții internaționale. În topul țărilor cele mai pregătite pentru adoptarea AI se află Singapore, urmat de Danemarca și SUA, în timp ce România se confruntă cu provocări similare altor state din regiune, precum Grecia și Bulgaria.
FMI avertizează că inteligența artificială va afecta dramatic piața muncii; în urma analizei a 174 de state, România se situează pe locul 41, imediat după Chile. Singapore conduce clasamentul, urmat de Danemarca și SUA. Raportul subliniază că AI ar putea pune în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, dar și că poate genera noi oportunități. Femeile și persoanele cu studii superioare vor fi cele mai afectate, iar FMI recomandă extinderea plasei de siguranță socială și investiții în formarea lucrătorilor. Lecțiile din trecut sugerează că asigurările de șomaj mai generoase ar putea ajuta la atenuarea impactului negativ al AI.
700.000 de pensionari nu vor beneficia de indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2025. Aceasta este concluzia discuțiilor recente, care au fost interpretate greșit, sugerând că guvernul și FMI au decis înghețarea pensiilor. De fapt, decizia se bazează pe noua lege a pensiilor, care a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2024. Acești pensionari nu vor primi indexarea deoarece, la recalculare, pensia lor a fost stabilită la o sumă mai mică. Astfel, ei vor rămâne cu pensia actuală, fără a beneficia de creșterile anuale, până când sumele compensatorii vor acoperi diferența. De exemplu, un pensionar cu o pensie de 7.600 lei, recalculată la 5.890 lei, nu va primi indexarea până când statul nu va acoperi această diferență de 1.700 lei. Creșterile medii ale pensiilor vor varia, iar simulările arată diverse scenarii de creștere pentru pensii de diferite valori, dar pentru acești pensionari, indexarea nu va avea loc imediat.
