ECONOMIE
Publicat acuma 11 zileRomânia continuă să fie o destinație atractivă pentru centrele Global Business Services (GBS), cu o creștere estimată între 10% și 15% în următorii 2-3 ani.
Aceasta se datorează costurilor competitive ale forței de muncă și accesului la specialiști în domeniul IT. România ocupă locul al doilea în UE pentru numărul de specialiști IT, cu investiții anuale de aproximativ 20 de milioane euro. Chiar și cu o creștere salarială de 10%, raportul cost-competente rămâne favorabil. De asemenea, GBS-urile se îndreaptă către roluri strategice, punând accent pe experiența clienților și transformarea digitală. Investițiile în inteligența artificială devin esențiale pentru optimizarea operațiunilor și creșterea competitivității.ECONOMIE
Publicat acuma 12 zileSalariul mediu național a înregistrat avansuri de două cifre în peste 90% dintre județele României.
Potrivit datelor oficiale, în martie 2024, salariul mediu net a depășit 1.000 de euro, iar în luna iulie a aceluiași an, creșterea a fost de 14,8% la nivel național. În 39 din cele 42 de județe, salariile au crescut cu două cifre, iar în 26 dintre acestea, avansul a depășit media națională. Bihor a înregistrat cea mai mare creștere, de 73%. Guvernul condus de Marcel Ciolacu promite măsuri pentru a continua această tendință, incluzând investiții publice și adoptarea salariului minim european, cu scopul de a reduce decalajele salariale între județe și a îmbunătăți veniturile românilor. Planul PSD preconizează un salariu mediu brut de peste 2.600 de euro până în 2029.ECONOMIE
Publicat acuma 12 zileSalariul mediu național a crescut cu 14,8% în iulie 2024, depășind 1.000 de euro
; această evoluție se reflectă în aproape 93% dintre județele României, unde avansul a fost de două cifre. Conform Institutului Național de Statistică, 39 din 42 de județe au înregistrat creșteri salariale semnificative, iar Bihorul a avut cel mai mare avans, de 73%. Guvernul condus de Marcel Ciolacu, prin inițiativele PSD, vizează implementarea salariului minim european și atragerea de fonduri pentru dezvoltare economică. Planurile includ atingerea unui salariu mediu brut de 2.600 euro pe lună până în 2029, precum și reducerea decalajelor salariale între județe. Aceste măsuri au scopul de a transforma România într-o economie puternică în Europa de Est.ECONOMIE
Publicat acuma 12 zileGuvernul Viktor Orban a propus un deficit de 3,7% din PIB pentru 2024,
în scădere de la 4,5% în acest an, conform planului trimis Parlamentului de ministrul de Finanțe, Mihaly Varga. Acest plan se bazează pe o prognoză optimistă de creștere economică de 3,4%, însă Consiliul Fiscal avertizează asupra riscurilor, inclusiv rezervele bugetare limitate și dificultățile în accesarea fondurilor europene, înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție. Economiștii subliniază că Guvernul ar putea să nu-și atingă obiectivele bugetare, având în vedere istoria ratării țintelor anterioare, iar în 2026 se preconizează alegeri parlamentare disputate. Deficitul pe cash al Ungariei a depășit 3.000 de miliarde de forinți în primele zece luni ale anului, ceea ce adaugă presiune asupra planurilor financiare ale Executivului.ECONOMIE
Publicat acuma 12 zileCabinetul de la Budapesta își propune un deficit de 3,7% din PIB în 2025,
conform planului ministrului de Finanțe, Mihaly Varga. Acesta se bazează pe o creștere economică anuală de 3,4%, dar există riscuri semnificative, inclusiv prognoze optimiste și dificultăți în accesarea fondurilor europene. Consiliul Fiscal a exprimat îngrijorări cu privire la capacitatea Guvernului de a îndeplini aceste obiective, având în vedere că în trecut au fost ratate țintele bugetare. De asemenea, deficitul pe cash a depășit 3.000 de miliarde de forinți în primele zece luni ale anului 2024, iar alegerile parlamentare din 2026 adaugă o presiune suplimentară asupra executivului. Experții economici consideră că prognoza de creștere este prea optimistă și că nu oferă suficient spațiu pentru stimulente fiscale.ECONOMIE
Publicat acuma 15 zileLibra Internet Bank estimează o inflație de 4,6% în decembrie 2024
, cu riscuri inflaționiste în prima jumătate a anului viitor. Analiștii băncii avertizează că efectele unui an agricol slab și majorările salariale vor exercita presiune asupra prețurilor de consum. De asemenea, se așteaptă o posibilă majorare a prețurilor carburanților. În acest context, Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie cu 0,5 puncte procentuale în a doua jumătate a anului 2025, dacă inflația se stabilizează. Rata anuală a inflației a scăzut la 4,6% în septembrie, dar este posibil ca aceasta să rămână peste intervalul țintă în următoarele luni, cu o posibilă scădere abia în 2026. Riscurile sunt legate de politica fiscală, prețurile energiei și alimentelor, și incertitudinile geopolitice.ECONOMIE
Publicat acuma 15 zileCifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu 10,3% în septembrie 2024 față de aceeași lună din 2023.
Această creștere, care reflectă evoluția consumului privat, este însoțită de un avans de 0,9% față de luna precedentă. Totuși, economiștii sunt rezervați în privința impactului acestei creșteri asupra produsului intern brut (PIB), având în vedere că, deși consumul a fost puternic și în trecut, nu s-a tradus în o expansiune proporțională a PIB-ului. Statistica oficială va publica datele preliminare pentru PIB-ul pe trimestrul al treilea și primele nouă luni din an, ceea ce va oferi o imagine mai clară a relației dintre consum și creșterea economică.ECONOMIE
Publicat acuma 16 zileConsumul a crescut cu 10,3% în septembrie
, dar economiștii exprimă rezerve în privința corelației cu evoluția PIB-ului. Datele statistice arată o creștere de 8,4% în primele nouă luni, dar se estimează că PIB-ul va crește cu doar 1% în T3. Această discrepanță se datorează în principal creșterilor de pensii și salarii, care au stimulat consumul, însă impactul asupra PIB-ului rămâne incert. INS va publica săptămâna viitoare datele preliminare privind PIB-ul, iar economiștii subliniază că avansul consumului nu garantează o evoluție similară a economiei.ECONOMIE
Publicat acuma 16 zileRomânia a înregistrat o creștere de 10,3% a vânzărilor cu amănuntul în septembrie 2024
, conform datelor Eurostat. Aceasta plasează țara pe locul doi în Uniunea Europeană, după Luxemburg, care a raportat o creștere de 13,1%. De asemenea, vânzările de produse nealimentare au crescut semnificativ, cu 18,5% în România. În contrast, unele state, precum Estonia, Polonia și Slovenia, au înregistrat scăderi. În zona euro, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,5%, iar în UE cu 0,3%. Datele arată o tendință pozitivă în comerțul cu amănuntul, în ciuda fluctuațiilor în anumite sectoare.ECONOMIE
Publicat acuma 16 zileVolumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 8,4% în primele nouă luni ale anului 2024.
Această creștere este determinată de vânzările de produse nealimentare, care au înregistrat un avans de 14,2%, și de produsele alimentare, băuturi și tutun, cu o creștere de 4,1%. În luna septembrie 2024, comparativ cu luna precedentă, volumul vânzărilor a scăzut cu 2,7%, în principal din cauza scăderii vânzărilor de produse alimentare și carburanți. Totuși, comparativ cu septembrie 2023, cifra de afaceri a crescut cu 10,3%, cu vânzările de produse nealimentare avansând cu 18,5%. Datele sunt furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).ECONOMIE
Publicat acuma 17 zileFondurile deschise de investiții au atins active de 25,95 miliarde lei, cu o creștere anualizată de 36,6%
; numărul românilor care investesc a depășit 750.000, cu o majorare de 38,7% față de anul anterior. Horia Gustă, președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri, le consideră „fonduri la îndemâna tuturor”. Deși intrările nete în trimestrul 3 au fost de 1,27 miliarde lei, acestea reprezintă o creștere de 326% față de anul trecut. Fondurile de acțiuni au avut cea mai bună dinamică, crescând cu 72,1%, în timp ce fondurile de obligațiuni au acumulat active de 12,66 miliarde lei, cu o creștere de 24,4%.ECONOMIE
Publicat acuma 18 zileRomânia a depășit Ungaria în bunăstare economică,
conform declarațiilor din Parlamentul maghiar, unde premierul Viktor Orban a fost atacat de opoziție. Parlamentarul socialist Imre Komjáthi a subliniat că românii și slovacii au avansat economic, în timp ce Orban a replicat ironic că cei care cred că România este mai bine ar trebui să se mute acolo. România a atins un PIB/capita de 78% din media UE, în creștere semnificativă față de acum 10 ani. De asemenea, un studiu recent arată că un locuitor din București dispune de peste 18.500 de euro anual pentru cheltuieli, semn că standardul de viață se apropie de cel din vestul Europei. Totuși, la nivel național, puterea de cumpărare medie este de aproximativ 9.100 de euro pe an, iar în multe zone există dificultăți financiare.ECONOMIE
Publicat acuma 18 zileFMI va vizita Bucureștiul între 5 și 8 noiembrie pentru a analiza evoluțiile economice.
Misiunea, condusă de Jan Kees Martijn, va revizui prognozele macroeconomice, având în vedere că Fondul a redus estimările de creștere economică a României la 1,9% pentru 2023, de la 2,8% anterior. De asemenea, se estimează o continuare a agravării deficitului de cont curent, prevăzut la 7,5% din PIB în 2024. FMI va evalua anual situația economică a României, chiar și fără un acord de finanțare în derulare, prin consultările pe Articolul IV, care vizează recomandări pentru stabilitate economică.ECONOMIE
Publicat acuma 19 zileActivitatea economică în zona euro arată semne de stabilizare
în octombrie, deși se află în contracție pentru a 28-a lună consecutiv. Indicatorul Purchasing Managers (PMI) a crescut la 46 puncte, semnalând o încetinire a declinului. Indicele producției a ajuns la 45,8 puncte, iar comenzile noi au atins 44,2 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. Banca Centrală Europeană a redus dobânzile cu 25 puncte de bază pentru a susține economia, iar PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,4% în trimestrul al treilea, cu Germania având o contribuție pozitivă, evitând recesiunea.ECONOMIE
Publicat acuma 22 zile
