ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileEconomia românească se află într-o situație dificilă
, conform prognozei de toamnă a Comisiei Europene, care a redus estimările de creștere economică de la 3,3% la 1,4% pentru acest an. Se preconizează că deficitul guvernamental va urca la 8% din PIB în 2024 și va rămâne ridicat în anii următori. Această situație este influențată de scăderea exporturilor, cheltuielile guvernamentale în creștere și incertitudinile legate de măsurile fiscale. Deși inflația ar putea scădea, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate din cauza cererii interne puternice și a creșterii salariilor. Comisia Europeană subliniază că prognoza nu include posibilele măsuri de reducere a deficitului din planul fiscal al României.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zilePrețurile din România cresc mai repede decât în orice alt stat din Uniunea Europeană, cu o inflație estimată la 5,5% până la finalul lui 2024.
Chiar dacă economia românească are o creștere superioară mediei europene, inflația rămâne o problemă majoră, fiind alimentată de majorările de salarii și pensii. Deși inflația a încetinit, aceasta se menține peste 5%, iar România se află în fruntea țărilor europene în acest domeniu. Deficitul bugetar este, de asemenea, alarmant, atingând 8% din PIB, cel mai mare din UE. Comisia Europeană a criticat măsurile fiscale propuse de România, considerându-le neclare și insuficiente pentru a aborda problema deficitului, care ar putea continua să crească în următorii ani. Datoria publică este de așteptat să crească semnificativ, de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, din cauza deficitelor persistente și a încetinirii economice.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileComisia Europeană a redus prognoza de creștere economică a României pentru 2024 la 1,4%
, semnificativ mai puțin față de estimarea anterioară de 3,3%. Această scădere se datorează cererii externe reduse și costurilor mari ale energiei. Deficitul bugetar este prognozat la 8% din PIB, similar cu nivelul din 2023, din cauza cheltuielilor guvernamentale și a creșterilor salariale. Totuși, se așteaptă o îmbunătățire a PIB-ului în anii următori, cu o creștere de 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026, datorită redresării cererii externe și a investițiilor private.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileCreșterea economică a României va fi limitată la 1,4% în 2024
, conform prognozei Comisiei Europene, care estimează un deficit bugetar de 8% din PIB, în creștere față de 6,5% în 2023. Această situație este generată de cheltuielile guvernamentale crescute și de majorările semnificative ale salariilor și pensiilor. Inflația este așteptată să se mențină la 5,5% în 2024, iar datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026. Deși cererea de muncă rămâne puternică, cu o rată a șomajului estimată la 5,5%, perspectivele economice rămân îngrijorătoare pentru următorii ani.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileEconomia Uniunii Europene revine pe o pantă de creștere modestă
după o perioadă de stagnare, conform prognozei de toamnă a Comisiei Europene, care preconizează un avans al PIB-ului UE de 0,9% în 2024 și 1,5% în 2025. Inflația va scădea semnificativ, atingând 2,4% în 2024 în zona euro. Cererea internă va fi motorul creșterii, dar riscurile externe, cum ar fi războiul din Ucraina și măsurile protecționiste, amenință stabilitatea economică. Economia României a fost revizuită de la 3,3% la 1,4% pentru 2024, cu o redresare a cererii externe și investițiilor.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileEconomia Marii Britanii a crescut cu doar 0,1% în al treilea trimestru al anului,
după o scădere neașteptată a PIB-ului de -0,1% în luna septembrie. Datele publicate de Oficiul Național de Statistică (ONS) arată o încetinire a activității în sectorul serviciilor și producție, cauzată de incertitudini bugetare și ratele ridicate ale dobânzilor. Deși economiștii anticipau o creștere de 0,2%, rezultatele actuale subminează așteptările, iar Marea Britanie s-a clasat pe locul șase în G7 în ceea ce privește creșterea economică, sub Franța, Germania și SUA.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileComisia Europeană estimează o revenire a economiei UE, cu o creștere de 0,9% în 2024.
Se preconizează o accelerare a activității economice la 1,5% în 2025 și 1,8% în 2026. Inflația în zona euro va scădea de la 5,4% în 2023 la 2,4% în 2024, continuând să scadă până la 1,9% în 2026. Comisarul pentru Economie, Paolo Gentiloni, a subliniat că redresarea se va realiza în contextul unor provocări structurale și riscuri geopolitice. De asemenea, deficitul public al UE va scădea, dar datoria față de PIB va crește. Riscurile externe și incertitudinile interne pot afecta perspectivele economice.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileEconomia zonei Euro va rămâne în urmă față de SUA, cu o prognoză de creștere revizuită la 1,3% pentru 2025
, a anunțat Comisia Europeană. Aceasta este o scădere față de estimarea anterioară de 1,4%. Prognozele sectorului privat sunt și mai pesimiste, anticipând o creștere de doar 1,1%. Germania, cea mai mare economie a regiunii, se confruntă cu stagnare și se estimează o contracție de 0,1% în acest an. În contrast, economia SUA este prognozată să crească cu 2,1% în 2025, ceea ce evidențiază dificultățile economice ale zonei Euro și posibilele tensiuni comerciale cu SUA și China.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileGuvernatorul Băncii Centrale a Indiei, Shaktikanta Das, a avertizat despre riscurile în creștere de reapariție a inflației globale.
La Global Leadership Summit, el a menționat că, deși politicile monetare ale băncilor centrale au evitat o recesiune profundă, există în continuare provocări precum conflictele geopolitice, volatilitatea prețurilor la materii prime și schimbările climatice. Das a subliniat contradicțiile piețelor globale, inclusiv aprecierea dolarului american, și a menționat că perspectivele unei a doua administrații Trump ar putea influența inflația. În ceea ce privește economia Indiei, el a estimat o moderare a inflației, în ciuda obstacolelor, și a fost susținut de Ministrul Comerțului, Piyush Goyal, care a cerut reducerea ratelor dobânzii pentru a stimula creșterea economică.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileComisia Europeană a revizuit estimările de creștere economică pentru România la 1,4% în 2023, de la 3,3%
anterior, din cauza contribuției negative a exporturilor la PIB. De asemenea, deficitul bugetar este prognozat să crească la 8% din PIB în 2024 și să rămână la 7,9% în 2025, în principal din cauza cheltuielilor guvernamentale în creștere rapidă, inclusiv majorarea salariilor și a transferurilor sociale. În ciuda unei creșteri a consumului privat, incertitudinea fiscală și cererea externă scăzută afectează avansul economic. Inflația este așteptată să scadă la 5,5% în 2024, dar presiunile asupra prețurilor persistă. Comisia subliniază că măsurile de reducere a deficitului ar putea influența aceste previziuni, dar detaliile nu sunt încă clare.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileComisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind creșterea economică a României, previzionând o încetinire a PIB-ului real la 1,4% în 2024, față de 3,3% estimat anterior.
De asemenea, deficitul bugetar este anticipat să ajungă la 8% din PIB în 2024, reflectând majorarea salariilor din sectorul public și cheltuieli guvernamentale crescute. Această situație este generată de o activitate economică mai slabă decât se aștepta, cu o cerere externă redusă și o creștere lentă a veniturilor. Comisia avertizează că deficitul va rămâne ridicat și în 2025, cu estimări de 7,9%. Deși consumul privat a crescut, contribuția exporturilor a fost negativă, iar investițiile au fost afectate de incertitudini economice. Inflația este estimată la 5,5% pentru finalul acestui an și 3,9% în 2025.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileComisia Europeană a redus semnificativ prognoza de creștere economică a României pentru 2023, de la +3,3% la +1,4%.
Aceasta se datorează încetinirii producției industriale și a cererii externe, precum și creșterii accelerate a salariilor și a prețurilor la energie. Deficitul bugetar este estimat la 8% din PIB, depășind țintele stabilite anterior. Deși consumul privat a fost ridicat, deficitul comercial negativ a diminuat contribuția acestuia. În următorii doi ani, se estimează o revenire a cererii externe, dar deficitul bugetar ar putea continua să crească. Inflația este așteptată să se stabilizeze la 5,5% în acest an, iar atingerea țintei de 2,5% a BNR este prevăzută abia pentru finalul lui 2025. Comisia nu a inclus în evaluare măsurile recente de reducere a deficitului prezentate de România.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileComisia Europeană a redus estimările de creștere economică pentru România la 1,4% în 2024,
de la 3,3% anterior, pe fondul contribuției negative a exporturilor și a cheltuielilor guvernamentale în creștere. Deficitul guvernamental este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025, reflectând majorări rapide ale salariilor în sectorul public și cheltuieli mari cu bunuri și servicii. Deși se așteaptă o scădere a inflației, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate din cauza cererii interne. Comisia subliniază că măsurile de reducere a deficitului prezentate de România ar putea influența semnificativ aceste prognoze, dacă sunt implementate eficient. În primele nouă luni ale anului, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu anul trecut, dar PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zileComisia Europeană prognozează un deficit bugetar de 8% din PIB pentru România în 2024,
ceea ce depășește cu mult ținta guvernamentală. Creșterea economică a fost estimată la doar 1,4%, o încetinire semnificativă față de anii anteriori. Consumul privat a susținut cererea internă, dar creșterea exporturilor a fost modestă. De asemenea, inflația va rămâne peste 5% în 2024, iar cererea puternică de forță de muncă va contribui la reducerea șomajului. Se estimează că deficitul va rămâne constant în 2025 și 2026, iar datoria publică va crește aproape de 60% din PIB în 2026. Aceste prognoze subliniază provocările economice cu care se confruntă România.ECONOMIE
Publicat acuma 8 zile
