POLITICA
Publicat acuma circa 20 orePremierul Marcel Ciolacu a subliniat necesitatea concentrării pe problemele esențiale după alegerile de anul viitor.
Într-o declarație comună cu omologul său ungar, Viktor Orbán, la Budapesta, Ciolacu a afirmat că este crucial să se lucreze pragmatic pentru creșterea economică și pacea socială. El a menționat dificultățile din Ucraina și a subliniat importanța unei voci unite în abordarea conflictului. Ciolacu a discutat și despre o nouă realitate strategică în Uniunea Europeană, subliniind rolul României ca partener important în regiune. De asemenea, el a accentuat că cetățenii trebuie să trăiască mai bine și să simtă respectul liderilor.ACTUALITATE
Publicat acuma circa 20 oreEconomia germană a avut o creștere de doar 0,1% în trimestrul trei din 2024
, conform datelor publicate de Institutul de Statistică (Destatis). Aceasta este o revizuire în scădere față de estimarea inițială de 0,2%. După o contracție de 0,3% în trimestrul anterior, consumul gospodăriilor și cheltuielile guvernamentale au crescut cu 0,3% și 0,4%, respectiv, în timp ce investițiile în echipamente au scăzut cu 0,2%. Exporturile au înregistrat o scădere de 1,9%. Economiștii avertizează că, deși Germania a evitat recesiunea în vară, o contracție ar putea apărea în iarnă, iar perspectivele economice pentru anul viitor depind de măsurile pe care le va lua noul Guvern pentru a stimula economia internă, în contextul tensiunilor comerciale cu SUA. Această stagnare a economiei germane este sub media din Uniunea Europeană din 2021 și se preconizează o nouă contracție în 2024.ECONOMIE
Publicat acuma circa 20 oreRepublica Moldova va beneficia de un suport financiar de 148,3 milioane de dolari
printr-un acord la nivel de experți între autoritățile de la Chișinău și Fondul Monetar Internațional (FMI). Acordul vizează finalizarea evaluărilor programelor susținute de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare pentru reziliență. FMI preconizează o creștere economică de 2,6% în 2024, datorită cererii interne, în ciuda riscurilor generate de conflictul din Ucraina. De asemenea, se estimează o revizuire a deficitului bugetar pentru 2024 la 4,4% din PIB. Ședința Consiliului de directori executivi al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie, unde se va discuta despre evaluările programului.ECONOMIE
Publicat acuma 2 zileBanca Centrală Europeană (BCE) a tras un semnal de alarmă cu privire la fragilitatea creșterii economice în zona euro, evidențiind că inflația ridicată nu este singura amenințare.
Ultimele date indică o creștere economică de 0,4% în al treilea trimestru, dar BCE subliniază că riscurile comerciale globale și volatilitățile piețelor financiare pot afecta negativ economia. De asemenea, costurile mari ale îndatorării afectează profiturile companiilor, iar tensiunile comerciale, inclusiv posibilele tarife impuse de SUA, amplifică incertitudinile economice. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a menționat că președinția lui Donald Trump va aduce mai multe incertitudini în perspectiva europeană.SOCIETATE
Publicat acuma 2 zileRomânia se confruntă cu o scădere alarmantă a natalităţii, de aproape 40% în ultimii 26 de ani, în ciuda unei creşteri economice semnificative.
Deşi PIB-ul şi salariile medii au crescut de aproape zece ori, numărul de naşteri a scăzut cu aproape 90.000, iar populaţia a pierdut mai bine de 3 milioane de persoane. Această situaţie este agravată de faptul că anual, numărul de decese depăşeşte numărul naşterilor. Tinerii părăsesc ţara în căutarea unor salarii mai mari în străinătate, în timp ce o parte semnificativă a populaţiei trăieşte în condiţii precare, fără acces la servicii de bază precum apă curentă sau canalizare. Această discrepanţă între creşterea economică şi nivelul de trai reflectă o realitate complexă, care afectează viitorul demografic al României.ECONOMIE
Publicat acuma 3 zileEconomia Uniunii Europene revine la o creștere modestă, însă rămâne departe de o redresare completă.
Conform raportului Comisiei Europene, PIB-ul UE este estimat să crească cu 0,9% în 2024, cu o inflație care va scădea semnificativ, de la 5,4% în 2023 la 2,4% în 2024. Gospodăriile economisesc mai mult din cauza costului ridicat al vieții și a incertitudinilor economice, iar investițiile sunt în declin. În același timp, alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA ar putea influența inflația globală și creșterea economică în UE, cu un impact negativ asupra României, prin majorarea taxelor vamale și creșterea prețurilor materiilor prime. Analiștii prevăd că aceste schimbări vor necesita o regândire a politicilor economice în UE pentru a menține competitivitatea.ECONOMIE
Publicat acuma 3 zileBanca Națională a României avertizează asupra impactului creșterii accelerate a salariilor asupra inflației.
Aceasta a dus la o expansiune a consumului, provocând o deteriorare a comerțului extern și amplificarea deficitului de cont curent, considerat o „vulnerabilitate majoră”. BNR estimează o redresare moderată a creșterii economice în 2025, bazată în principal pe consumul gospodăriilor, în timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 19,8 miliarde de euro la 9 luni din 2024. De asemenea, BNR a revizuit prognoza de inflație, anticipând o continuare a presiunilor inflaționiste în contextul creșterii salariilor, dar și a costurilor cu forța de muncă. În acest context, BNR subliniază necesitatea unei corecții fiscale pentru a stabiliza economia.ECONOMIE
Publicat acuma 3 zileRomânia a înregistrat o creștere de 2,8% în lucrările de construcții în septembrie, fiind lider în Uniunea Europeană.
În contrast, în zona euro, lucrările de construcții au scăzut cu 0,1%. Alături de România, Italia (2,2%), Spania și Slovenia (ambele cu 1,7%) au avut avansuri, în timp ce Cehia, Slovacia și Ţările de Jos au raportat scăderi semnificative. Comparativ cu anul trecut, România a avut un avans anual de 2,4%, recuperându-se după o scădere de 4,2% în luna anterioară, în timp ce în UE lucrările de construcții au scăzut cu 2% față de aceeași perioadă din 2023.EXTERNE
Publicat acuma 3 zileÎndoielile cresc în jurul planurilor de creștere economică ale Marii Britanii
; analizele sugerează că ar putea urma noi creșteri de taxe. Recent, ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, a propus o serie de reforme pentru a stimula economia, inclusiv dereglementarea serviciilor financiare și măsuri pentru investiții în pensii. Totuși, economistul James Smith de la ING a avertizat că, dacă aceste măsuri nu aduc rezultatele dorite, majorările de taxe ar putea fi inevitabile. De asemenea, fostul viceguvernator al Băncii Angliei, John Gieve, a exprimat scepticism față de eficiența acestor reforme. În contextul unei creșteri economice slabe de doar 0,1% în trimestrul al treilea, sectorul de afaceri se teme de impactul acestor măsuri asupra angajărilor și investițiilor.ECONOMIE
Publicat acuma 3 zileBundesbank preconizează stagnarea economiei germane în ultimul trimestru din 2024.
Deși economia a crescut cu 0,2% în trimestrul trei, banca centrală subliniază că există prea puține indicii care să sugereze o continuare a acestui avans. Cererea externă slabă și investițiile reduse contribuie la această situație. De asemenea, posibilele taxe impuse de SUA ar afecta în mod special Germania și Italia, care au o expunere mare pe piața americană. Creșterea salariilor, care a atins un vârf de 8,8%, se va reduce semnificativ în viitor, conform estimărilor Bundesbank.ECONOMIE
Publicat acuma 5 zileEconomia României a înregistrat o creștere de 775% în ultimii 26 de ani, ajungând la un PIB de 320 miliarde euro în 2023.
Această evoluție plasează România pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de 37 miliarde euro, iar țara se confrunta cu provocări economice semnificative după căderea comunismului. Investițiile străine au început să curgă începând cu anii 2000, stimulând dezvoltarea economică, deși nu toate au avut succes. Structura PIB-ului s-a schimbat, serviciile reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura și industria au scăzut semnificativ. Creșterea PIB-ului reflectă, de asemenea, îmbunătățirea nivelului de trai și a oportunităților în România, dar provocarea rămâne alinierea acestei creșteri cu calitatea vieții.ECONOMIE
Publicat acuma 5 zileEconomia României a crescut cu 775% în ultimii 26 de ani, atingând un PIB de 320 miliarde euro în 2023
, plasându-se pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de doar 37 miliarde euro, iar România a pierdut startul economic după căderea comunismului, în timp ce alte țări din regiune au atras investiții străine. Deși s-au înregistrat progrese, România continuă să exporte materie primă și să importe produse finite, ceea ce indică o valoare adăugată mai mică în anumite industrii. În structura PIB-ului, serviciile au câștigat teren, reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura a scăzut la 4% și industria sub 20%. Creșterea PIB-ului reflectă îmbunătățiri în nivelul de trai și oportunitățile din țară, dar alinierea creșterii economice cu calitatea vieții rămâne o provocare.ECONOMIE
Publicat acuma 5 zileConsumul intern rămâne principalul motor de creștere pentru economiile est-europene, dar se confruntă cu provocări.
În trimestrul III, Ungaria și Polonia au înregistrat scăderi economice, în timp ce Cehia a avut o ușoară creștere. Ungaria se află în recesiune tehnică, cu o economie care a scăzut în ultimele trimestre, iar Polonia se pregătește pentru o posibilă recesiune. Analiștii subliniază nevoia de strategii pentru stimularea consumului, în special în Ungaria, unde inflația și dobânzile mari afectează gospodăriile. În contrast, Cehia a reușit o creștere datorită consumului intern, dar se confruntă cu stagnarea cererii externe. Datele recente sugerează o încetinire a consumului în Polonia, în contextul revenirii inflației și a scumpirii energiei. Analiștii se așteaptă ca consumul să rămână un factor cheie în creșterea economică pentru anul următor.ECONOMIE
Publicat acuma 6 zileCifra de afaceri în industrie a crescut cu 4,9% în primele 9 luni ale anului 2024.
Conform Institutului Național de Statistică, evoluția a fost influențată pozitiv de industria prelucrătoare, care a înregistrat o creștere de 5,6%, în timp ce industria extractivă a avut o scădere de 10%. În luna septembrie, cifra de afaceri a crescut cu 14,4% față de luna anterioară, datorită unei creșteri de 15,1% în industria prelucrătoare. Pe marile grupe industriale, sectorul bunurilor de capital a crescut cu 35,7%, iar industria energetică a scăzut cu 0,3%. Comparativ cu septembrie 2023, cifra de afaceri a crescut cu 6%, cu o avans în industria prelucrătoare de 6,2%.SANATATE
Publicat acuma 6 zile
