Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că este momentul să se ridice controalele la frontierele interne. Ea a exprimat optimism cu privire la admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, anticipând o decizie favorabilă înainte de sfârșitul mandatului său, în câteva săptămâni. Johansson va discuta vineri la Budapesta cu miniștrii de Interne din cele patru țări despre accesul deplin al României și Bulgariei. Comisarul a subliniat că nu există motive pentru a bloca acest proces și a afirmat că România și Bulgaria sunt mai bine pregătite decât alte state membre pentru a face parte din Schengen. În decembrie 2022, Austria a opus aderarea completă a României la Schengen, iar în martie 2024, România și Bulgaria au fost acceptate doar cu frontierele aeriene și maritime.
Aderarea României la Schengen este acum incertă, în condițiile în care Olanda ar putea să se opună, în timp ce Austria își oferă sprijinul. Vineri, la Budapesta, miniștrii de interne din România, Bulgaria, Austria și Ungaria se vor întâlni pentru a discuta despre acest subiect. Premierul Ciolacu va participa la discuții, având în vedere că România și Bulgaria finalizează un document pentru a oficializa sprijinul Austriei. Totuși, decizia finală depinde de votul Parlamentului Olandez din decembrie, iar tensiunile politice interne din Olanda ar putea influența negativ procesul, chiar dacă România îndeplinește toate cerințele necesare.
Marcel Ciolacu își propune finalizarea procesului de intrare în Schengen în cadrul unei întâlniri la Budapesta cu miniștri de interne din România, Austria, Bulgaria și Ungaria. Discuțiile vizează clarificarea statutului Schengen terestru pentru România, cu sprijinul Ungariei, care deține Președinția Consiliului UE. Ciolacu subliniază importanța obținerii deciziei de intrare completă în Schengen, inclusiv ridicarea controalelor la frontierele terestre până la sfârșitul anului. Delegația română include oficiali de rang înalt, iar Ylva Johansson, comisar european, va participa la discuții. Deși România a intrat în Schengen aerian și maritim în martie 2024, Austria continuă să blocheze aderarea terestră, invocând criza migranților. Consensul tuturor membrilor este necesar pentru acceptarea aderării, iar intrarea efectivă în Schengen terestru este așteptată în primăvara anului viitor.
Austria își diversifică sursele de gaze în contextul conflictului OMV-Gazprom. Acordul de aprovizionare semnat în 2018 este valabil până în 2040, dar tensiunile au crescut după ce un tribunal a cerut Gazprom să plătească 230 milioane de euro către OMV pentru nereguli în livrările de gaze. Gazprom a oprit livrările după intenția OMV de a pune în aplicare decizia. Ministrul austriac al Energiei, Leonore Gewessler, a afirmat că Austria are o aprovizionare diversificată și că OMV va lua propriile decizii. Prețurile gazelor în Europa sunt în creștere, iar OMV a asigurat că poate îndeplini obligațiile de aprovizionare prin surse alternative.
România plătește de 5-6 ori mai mult pentru energie decât vestul Europei din cauza lipsei de interconectare cu țările din vest. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat că Austria și Ungaria sunt de vină pentru această situație, împiedicând accesul României la energia mai ieftină din Vest. Burduja a discutat problema la Bruxelles, solicitând un calendar pentru interconectarea statelor UE și sancțiuni pentru cele care nu respectă aceste cerințe. El a evidențiat că, de la începutul anului, prețurile energiei pe piața Spot din Europa de Est sunt cu mult mai mari decât cele din Vest, ceea ce demonstrează disfuncționalitățile pieței unice a energiei.
Un instalator din Viena a descoperit o comoară de 2,3 milioane de euro în timp ce lucra la o vilă din cartierul Penzing. Pe 11 noiembrie, el și colegii săi au observat o frânghie pe șantier, iar unul dintre ei a decis să sape, descoperind o cutie metalică de aproximativ 30 kg, plină cu monede de aur. Proprietarul imobilului nu avea cunoștință despre această comoară, care se presupune că a fost ascunsă înainte de al Doilea Război Mondial. Conform legii, atât instalatorul, cât și proprietarul vor împărți valoarea comorii, fiecare urmând să primească peste un milion de euro.
Reuniunea de la Budapesta marchează un moment decisiv pentru România și Bulgaria în procesul de aderare la Spațiul Schengen. Cele două țări, pregătite tehnic de multă vreme, au fost blocate politic de rezervele Austriei și altor state membre. Întâlnirea, sub președinția Ungariei la Consiliul UE, va include discuții între ministrul austriac Gerhard Karner și omologii român și bulgar, vizând adoptarea unor măsuri suplimentare pentru întărirea securității frontierelor externe ale UE. Deși România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderare, Austria, principalul opozant, ar putea renunța la veto-ul său, în urma presiunilor diplomatice și a progreselor în gestionarea frontierelor. Aderarea ar facilita transportul și mobilitatea cetățenilor în cadrul Uniunii Europene.
O mamă din Oradea cere ajutorul autorităților române după ce i-au fost luați toți cei trei copii de Protecția Copilului din Austria. Marioara Siedl, în vârstă de 50 de ani, a trăit o viață tumultoasă, având relații complicate și divorțuri. Recent, autoritățile austriece au intervenit în gara din Viena, luându-i fetița, Diana, sub pretextul că comportamentul ei este considerat suspect. Marioara acuză serviciile sociale de abuzuri și solicită repatrierea fiicei sale, în timp ce familia ei o consideră responsabilă pentru situația dificilă în care se află. De asemenea, autoritățile române s-au implicat, evaluând dacă fetița poate fi încredințată unei familii de plasament sau unui asistent maternal profesionist, având în vedere condițiile precare în care mama locuiește.
România și Bulgaria așteaptă o decizie pozitivă pentru aderarea la Spațiul Schengen pe 12 decembrie. Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a subliniat că nu vor exista diferențe între cele două țări în acest proces. Cu toate acestea, el a cerut prudență în speculațiile legate de această aderare. O reuniune a miniștrilor de interne din Ungaria, România, Bulgaria și Austria este programată pentru 22 noiembrie, unde se vor discuta măsuri de securitate și protecția frontierelor. Aderarea a fost amânată din 2011 din cauza opoziției Austriei, dar recent, noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, a exprimat sprijin pentru includerea celor două țări în Schengen, subliniind că îndeplinesc criteriile necesare. Aderarea parțială a fost realizată pe 31 martie 2024, dar controalele la frontierele terestre rămân în vigoare.
Aderarea României la Schengen ar putea fi din nou amânată, în contextul în care Țările de Jos își reevaluează poziția favorabilă din 2022. Deși Austria ar putea renunța la veto, noua coaliție de guvernare din Olanda, cu un partid de extremă dreapta, ar putea influența negativ procesul. La sfârșitul lunii martie, România și Bulgaria au fost acceptate în Schengen doar pentru granițele maritime și aeriene, iar controalele de frontieră au fost înăsprite, Austria invocând migrația ca motiv. Summit-ul de la Budapesta, unde vor participa miniștri de interne din mai multe țări, ar putea aduce noi clarificări asupra aderării complete.
