STIINTA
Publicat acuma circa 12 oreCercetătorii au descoperit pe fundul Mării Moarte fisuri misterioase care elimină lichid strălucitor, semnalând riscuri de prăbușire.
Aceste "fumegători albi" sunt hornuri de sare, cu înălțimi de până la 7 metri, care eliberează apă subterană ce dizolvă sarea din roci. Christian Siebert, hidroecolog, subliniază că aceste structuri sunt unice și pot prezice zonele cu risc de colaps. Marea Moartă, un lac sărat izolat, suferă o micșorare rapidă din cauza secetei și evaporării, afectând rezervele de apă din regiune.STIINTA
Publicat acuma circa 14 oreStudiul publicat în Nature Communications arată că inima peștilor-zebră are un „mini-creier” care reglează bătăile inimii.
Această descoperire contrazice ideea anterioară că ritmul cardiac este controlat exclusiv de sistemul nervos autonom. Cercetătorii au identificat o rețea neurală complexă în inimă, cu tipuri variate de neuroni, unii asemănători cu celulele stimulatorilor cardiaci. Aceasta sugerează o interacțiune sofisticată între inima și creierul central. Konstantinos Ampatzis, principalul cercetător, a subliniat importanța acestor descoperiri pentru viitorul tratamentelor cardiace. Studiul a folosit tehnici avansate de cartografiere a neuronilor, iar cercetătorii intenționează să investigate interacțiunile dintre acest „mini-creier” și creierul central în diverse condiții, cum ar fi stresul sau exercițiile fizice, pentru a identifica noi direcții terapeutice.STIINTA
Publicat acuma circa 22 oreBacteriile intestinale au un impact semnificativ asupra evoluției creierului uman.
Cercetătorii au realizat un experiment pe șoareci, transferând microbi intestinali de la oameni, maimuțe veveriță și macaci. Rezultatele au arătat că șoarecii care au primit microbi de la primatele cu creier mare consumau mai mult, dar acumulau mai puțină grăsime, producând în schimb mai multă glucoză, esențială pentru funcționarea creierului. Katherine Amato, co-autor al studiului, subliniază că acești microbi ajută la transformarea hranei în energie. De asemenea, bacteriile de la primatele cu creier mare generează acizi grași cu lanț scurt, influențând funcționarea cerebrală. Studiul, publicat în revista Microbial Genomics, subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege evoluția microbiomului intestinal.STIINTA
Publicat acuma 1 ziO tăbliță babiloniană de 4.000 de ani, aflată în colecția Muzeului Ashmolean, dezvăluie o greșeală de calcul a unui student.
Aceasta, descoperită în situl arheologic de la Kish, conține un triunghi dreptunghic cu laturi notate în cuneiform. Deși lungimea și înălțimea erau corecte, aria calculată de student a fost greșită. Acest exemplu ilustrează evoluția educației matematice în Babilonul antic, unde tehnicile avansate, precum algebra și geometria, au început să fie utilizate pentru nevoile imperiului, marcând o tranziție de la memorare la cunoaștere scrisă, similară cu trecerea la înregistrările digitale.STIINTA
Publicat acuma 1 ziRacheta Vega-C a Agenției Spațiale Europene a fost lansată cu succes din Guyana Franceză, plasând pe orbită satelitul Sentinel-1C.
Aceasta misiune, parte a rețelei Copernicus de monitorizare a Pământului, a avut loc după o întârziere de o zi din cauza unor probleme tehnice. Vega-C, o variantă îmbunătățită a rachetei Vega, poate transporta sarcini utile de până la două tone, având o capacitate mai mare decât predecesoarea sa. Programul european a întâmpinat dificultăți după renunțarea la rachetele rusești Soyuz, iar lansarea de acum marchează un moment important pentru continuarea misiunilor spațiale europene.STIINTA
Publicat acuma 1 ziNASA se pregătește să distrugă Stația Spațială Internațională (ISS) începând cu 2030, dar experții avertizează asupra riscurilor pentru atmosferă.
Aceștia subliniază că arderea ISS ar putea elibera substanțe chimice dăunătoare, afectând stratul de ozon. Leonard Schulz de la Technische Universität Braunschweig a menționat că ISS, cu masa sa de 450 de tone, contribuie semnificativ la poluarea atmosferică generată de reintrările de obiecte create de om. Studiile anterioare sugerează că arderea sateliților, cum ar fi cei din constelația Starlink, poate introduce oxizi de aluminiu în atmosferă, cu efecte negative asupra ozonului. NASA colaborează cu SpaceX pentru a dezvolta un vehicul care să controleze operațiunea de dezorbitare, direcționând ISS spre Oceanul Pacific de Sud, dar impactul asupra atmosferei superioare rămâne o preocupare serioasă.STIINTA
Publicat acuma 1 ziCercetările recente arată că inima are un sistem nervos propriu, un 'creier' care îi controlează bătăile.
Studiul realizat de Karolinska Institutet și Universitatea Columbia sugerează că rețeaua neurală a inimii este mult mai complexă decât se credea anterior. Oamenii de știință au identificat tipuri diferite de neuroni în inimă, inclusiv neuroni cu proprietăți similare celulelor stimulatorului cardiac. Această descoperire ar putea revoluționa înțelegerea bolilor cardiovasculare și ar putea conduce la dezvoltarea unor noi tratamente pentru afecțiuni precum aritmiile. Studiul a fost efectuat pe pești-zebră, un model animal relevant pentru funcțiile cardiace umane. Cercetătorii intenționează să exploreze interacțiunea dintre 'creierul' inimii și creierul uman în diverse condiții, inclusiv exerciții fizice și stres.STIINTA
Publicat acuma 1 ziNoi cercetări indică faptul că intervenția în fața schimbărilor climatice este esențială acum.
O echipă de cercetători de la Laboratorul Național Pacific Northwest și Laboratorul Național Los Alamos a realizat analize care arată că, după depășirea punctelor critice de mediu, costurile necesare pentru remedierea schimbărilor climatice cresc exponențial, ajungând de patru ori mai mari. Aceste puncte critice se referă la praguri dincolo de care schimbările devin ireversibile. Deși există o fereastră de timp pentru a acționa, cercetătorii subliniază că, odată ce aceasta se închide, costurile vor crește rapid. Remedierea daunelor necesită timp și efort considerabil, iar fiecare punct critic este influențat de o combinație de factori. Studiile sugerează că aceste descoperiri pot fi aplicate și pentru alte scenarii ecologice. Cercetarea a fost publicată în jurnalul npj Climate and Atmospheric Science.STIINTA
Publicat acuma 1 ziCercetătorii au descoperit fisuri misterioase pe fundul Mării Moarte, care emit un lichid strălucitor.
Aceste coloane, denumite „fumegători albi”, ajung la înălțimi de până la 7 metri și sunt rezultatul infiltrării apei subterane în straturile de sare. Fenomenul ar putea semnala riscuri de surpare a fundului lacului, având în vedere că în trecut au avut loc astfel de incidente. Marea Moartă, cunoscută pentru salinitatea sa extremă, se micșorează rapid din cauza secetei și evaporării, ceea ce afectează rezervele de apă din regiune. Această descoperire subliniază impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemului local și necesitatea monitorizării continue a zonei.STIINTA
Publicat acuma 1 ziCercetătorii au descoperit o cantitate semnificativă de metale rare în deșeurile de cărbune,
estimând că cenușa de cărbune din Statele Unite ar putea conține până la 11 milioane de tone de astfel de elemente, în valoare de aproximativ 8,4 miliarde de dolari. Această descoperire, realizată de Universitatea din Texas, Austin, sugerează că deșeurile toxice din cărbune pot deveni o sursă valoroasă pentru energia curată, fără a necesita noi exploatări miniere. Deși procesul de extracție poate fi costisitor și implică riscuri de mediu, investițiile recente de 17,5 milioane de dolari din partea administrației Biden vizează dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru recuperarea metalelor rare din aceste deșeuri. Aceasta ar putea contribui la reducerea dependenței de importurile de metale rare și la îmbunătățirea gestionării deșeurilor de cărbune.STIINTA
Publicat acuma 1 ziNASA a anunțat amânarea întoarcerii oamenilor pe Lună
, lansarea misiunii Artemis 2 fiind reprogramată pentru aprilie 2026, iar Artemis 3 pentru mijlocul anului 2027. Oficialii agenției susțin că au nevoie de timp suplimentar pentru a finaliza pregătirile capsulei Orion, esențială pentru misiune. Administratorul NASA, Bill Nelson, a subliniat complexitatea spațiului și importanța asigurării siguranței astronauților. Deși capsula a efectuat zboruri anterioare, analizele recente au evidențiat necesitatea modificării traiectoriei de reintrare pentru a evita problemele întâmpinate la misiunea Artemis 1. Această amânare are loc în contextul competiției cu China, care își propune să trimită astronauți pe Lună până în 2030.STIINTA
Publicat acuma 1 ziOamenii de știință de la Universitatea din Bristol și UKAEA au dezvoltat prima baterie de diamant alimentată nuclear, având o durată de viață de 5.700 de ani.
Această baterie utilizează dezintegrarea radioactivă a carbonului-14 pentru a genera electricitate, oferind o soluție sustenabilă pentru diverse aplicații, inclusiv dispozitive medicale și misiuni spațiale. Bateria captează radiațiile emise de carbon-14 printr-un înveliș de diamant, asigurând siguranța utilizării. Această inovație promite nu doar eficiență, ci și reciclabilitate, contribuind la reducerea deșeurilor nucleare. Tehnologia are potențialul de a transforma modul în care alimentăm dispozitivele pe termen lung, cu aplicații variate în domenii critice.STIINTA
Publicat acuma 1 ziMisiunea Artemis III a NASA va fi amânată până în aprilie 2026
, conform deciziei unanime a oficialilor agenției. Aceștia au optat să păstreze designul scutului termic pentru Artemis II, dar să modifice traiectoria de întoarcere a capsulei Orion pentru a evita problemele de fisurare. Misiunea Artemis II, care va transporta astronauți în jurul Lunii, a suferit deja întârzieri, iar administratorul NASA, Nelson, a confirmat că programul va fi extins. Artemis III va implica transferul astronauților de pe Orion pe Starship pentru aterizarea pe Lună. Programul Artemis rămâne o prioritate pentru NASA, inițiat de fostul șef Jim Bridenstine, cu sprijinul Congresului.STIINTA
Publicat acuma 1 ziExistă multiple teorii care încearcă să explice de ce nu am găsit extratereștri.
Una dintre ele sugerează că universul nostru nu are condițiile ideale pentru formarea vieții, având mai puține stele decât ar putea exista în universuri paralele. O altă ipoteză propune că extratereștrii ar putea supraviețui în spațiu fără a necesita o planetă. Alte teorii sugerează că viața extraterestră ar putea fi ascunsă în oceane subterane sau pe planete de tip „super-Pământ”. Futuristul Seth Shostak sugerează că am putea căuta roboți în loc de ființe organice. De asemenea, există teorii care susțin că civilizațiile avansate se autodistrug prin epuizarea resurselor sau că viața de pe Pământ ar putea avea origini extraterestre. În ciuda acestor teorii, întrebarea lui Fermi rămâne: unde sunt toți?STIINTA
Publicat acuma 2 zile
