30 de ani de promisiuni, zero direcție și o rușine care doare mai tare decât orice scor, cam așa se prezintă handbalul masculin românesc, plus nepăsare cât cuprinde. Ni se spune de 30 de ani să avem răbdare, să mai așteptăm puțin, că vine generația următoare, că se reconstruiește, că trebuie timp, doar că timpul a trecut peste noi ca un tăvălug, iar noi am rămas blocați într-un muzeu al gloriei de altădată, agățându-ne disperat de 4 titluri mondiale, de ...

Continuarea pe: Gazeta Sporturilor

Articole corelate