La numai un an și trei luni, ne-am întors la Pristina pentru un nou meci cu Kosovo. A trecut așa puțin, dar s-au schimbat atât de multe. Alte tribune, gazon în loc de noroi, alți selecționeri, mulți jucători noi în primele garnituri, 4 la ei, 6 la noi.
Plutea așa, printre amintiri, acel meci în care am scăpat cu 0-0, după ce ne-au chinuit rău. Iar noi, dominați de teamă, n-am contat. N-am uitat de disperarea cu care degajam, haosul paselor și lansărilor pentru nimeni. ...
Continuarea pe:
Gazeta Sporturilor