Un refren lung, obosit și reluat la nesfârșit, între iluzia că „am fost aproape” și adevărul că, de fapt, n-am mai fost demult la un Mondial
Vă spun sincer că am ajuns în punctul în care o înfrângere precum acest 0-1 cu Turcia nu mai produce nici furie reală, nici revoltă autentică, ci doar o formă de resemnare aproape liniștită, ca și cum, undeva adânc, știam că asta urmează să se întâmple și doar am bifat încă un episod dintr-un scenariu pe care îl ...
Continuarea pe:
Gazeta Sporturilor