Un bip scurt e urmat voluntar de un spasm metalic precis. Turnicheții se deschid, iar holul și lifturile mă duc instantaneu cu gândul la jocul video Castle Wolfenstein (e "traumă" personală din adolescență). Atmosfera de cetate se schimbă complet când ușile se deschid din nou, iar pe sticla transparentă scrie Museum der Moderne Salzburg. Nu-i un eveniment clasic de prezentare, în care invitații se aruncă buluc peste mașina proaspăt expusă, ci e un sneak preview, cum spun englezii, într-o formulă restrânsă. Practic, un prim contact cu mașina cu câteva zile/săptâmâni...

Continuarea pe: Autocritica